Grecia primeşte o gură de oxigen

Bruxelles-ul cere Atenei să strângă şi mai tare cureaua în schimbul ajutorului pe care îl va primi de la ţările europene. Sectorul privat va participa şi el. Liderii opoziţiei din Grecia nu sunt de acord cu noul plan de austeritate. Ei susţin că Executivul mizează mult prea mult pe creşterile de taxe.

Condiţia cerută la Consiliul European de Vară de la Bruxelles pentru acordarea ajutorului este adoptarea de către Parlamentul elen, săptămâna viitoare, a pachetului de austeritate de 78 de miliarde de euro pe cinci ani. „Nu este numai o undă verde, ci şi un semnal pozitiv pentru viitorul Greciei", a declarat premierul George Papandreu.

El a dat asigurări ferme că va reuşi să treacă prin Parlament planul de austeritate cerut de Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană. De altfel, de aprobarea acestui pachet depinde şi acordarea următoarei tranşe din acordul cu instituţiile internaţionale încheiat anul trecut, acord în valoare de 110 miliarde de euro.

Grecia are nevoie urgentă de tranşa de 12 miliarde de dolari până la mijlocul lunii iulie, pentru e evita intrarea în incapacitate de plată. Votul din Parlament privind programul de austeritate este programat pentru 30 iunie, iar la 3 iulie se vor întâlni miniştrii de Finanţe din Zona Euro pentru a discuta despre împrumutul pentru Grecia. După derularea actualului acord de împrumut, Atena va avea nevoie de un altul, estimat la aproximativ 110 de miliarde de euro, potrivit BBC.

Ajutor privat

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a precizat că va fi limitată la 15% contribuţia Greciei la proiectele cofinanţate. Totodată, UE s-a angajat să ofere mai multă asistenţă tehnică pentru a permite guvernului şi companiilor greceşti să acceseze mai uşor fonduri şi subvenţii europene. Din banii alocaţi pe perioada 2007-2013, Atena nu a reuşit să cheltuiască decât un sfert şi mai poate accesa 15 miliarde de euro. Din fondurile structurale, Grecia mai are de cheltuit până în 2013 în jur de 420 de milioane de euro.

Preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat că băncile franceze şi alţi creditori privaţi vor participa la viitorul pachet destinat Greciei. Propunerea, care a aparţinut Germaniei, va înlătura un obstacol major pentru o rostogolire a datoriilor Greciei către sectorul privat. 

Apel către opoziţie

Papandreou a declarat că angajamentul ferm al UE în direcţia salvării Greciei de la faliment îl va ajuta să promoveze măsurile de austeritate şi să calmeze grevele şi protestele. Apelul european la solidaritate internă în Grecia nu a avut un ecou prea puternic în rândurile opoziţiei. Aflat şi el la Bruxelles, liderul opoziţiei elene, Antonis Samaras, a refuzat să facă vreun angajament în privinţa programului de austeritate al guvernului de la Atena. Opoziţia susţine tăierile bugetare, însă se opune „amestecului actual de măsuri", considerând că guvernul se bazează prea mult pe creşteri de taxe.

Fondurile pentru România, neatinse

Prezent la summit, preşedintele Traian Băsescu a precizat că niciun cent din fondurile structurale destinate României sau altor state nu va fi dirijat către Grecia. Chiar înainte de summit, Viktor Orban, premierul Ungariei (stat ce deţine preşedinţia rotativă a Uniunii), declarase că ţările UE care nu sunt membre ale zonei euro ar putea ajuta la rezolvarea crizei din Grecia prin redirecţionarea unor fonduri europene.

 „Spre exemplu, vor fi alocaţi mai puţini bani Ungariei, pentru ca aceste fonduri să ajungă la Grecia. Va avea loc, probbail, o dezbatere importantă pe acest subiect în următoarele săptămâni şi luni", precizase Orban pentru postul de televiziune ungar TV2. O altă veste bună pentru România este aprobarea Strategiei pentru regiunea Dunării, care are la dispoziţie o finanţare de 100 de miliarde de euro până în 2013.

78 de miliarde de euro a promis Atena să economisească în următorii cinci ani.

Undă verde pentru Croaţia

Liderii europeni au aprobat, ieri, planul de aderare a Croaţiei la Uniunea Europeană. Ei au adoptat o declaraţie în care cer să fie luate toate deciziile necesare pentru ca negocierile cu Croaţia - începute în 2005 - să fie finalizate până la sfârşitul acestei luni. Semnarea tratatului de aderare ar putea să aibă loc chiar înainte de sfârşitul anului. Aderarea Croaţiei fusese aprobată şi de Comisia Europeană, la 10 iunie. După semnarea tratatului de aderare, parlamentele din cele 27 de state membre trebuie să aprobe documentul, proces care ar putea dura până iulie 2013. Totodată, Croaţia va organiza un referendum.

Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că Zagrebul a rezolvat probleme constatate în luna martie şi nimic nu mai stă în calea aderării. „Nu există niciun fel de rezerve, aşa cum au fost în cazul României şi Bulgariei", a precizat Merkel. De altfel, spre deosebire de ultimele intrate în clubul european, Croaţia nu va fi supusă unui mecanism de supraveghere pe justiţie, aşa cum se vehiculase anterior, ci va fi monitorizată pentru scurt timp în anumite domenii.

Nicio legătură între corupţie şi Schengen

Liderii europeni au adoptat, la propunerea Comisiei Europene, o reformă a Spaţiului Schengen. Noile prevederi oferă statelor membre un spaţiu mai mare de manevră pentru a reintroduce controalele la frontierele naţionale. Reforma are loc în contextul controverselor suscitate în Europa de sosirea de imigranţi din Tunisia şi Libia, fenomen care a provocat tensiuni între Franţa şi Italia. „Acest lucru nu pune în discuţie principiul libertăţii de circulaţie a cetăţenilor în cadrul Spaţiului Schengen. El permite ca această libertate de circulaţie să fie controlată", a declarat preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, unul dintre promotorii propunerii.

El a mai susţinut că exista riscul ca Schengen să dispară dacă nu s-ar fi luat aceste măsuri. Comisia Europeană va fi cea care va decide dacă se întrunesc „circumstanţele excepţionale", pentru a permite unei ţări să invoce „clauza de salvgardare" pentru reintroducerea temporară a controalelor la frontierele sale. De asemenea, controalele la frontierele naţionale vor putea fi reintroduse, atunci când o parte a frontierei externe a UE este supusă unei presiuni migratorii extraordinare.

În ceea ce priveşte criteriile de aderare la Schengen, acestea vor fi înăsprite, dar intrarea în spaţiu nu va fi legată de corupţie. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că noile reglementări Schengen nu se vor aplica României şi Bulgariei. Mai multe ţări se opun aderării celor două ţări la Schengen din cauza nivelului ridicat de corupţie.