Grecia nu primeşte bani pe vorbe

Miniştrii de Finanţe din zona euro au hotărât să amâne decizia privind un nou împrumut pentru Atena, pe motiv că nu a îndeplinit condiţiile cerute.

Eurogrupul trebuia să se întâlnească miercuri pentru a aproba al doilea pachet de împrumuturi externe pentru Grecia, în valoare de 130 de miliarde de euro, dar şeful Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a anunţat că întâlnirea a fost amânată pentru 20 februarie.

„Se pare că sunt încă de rezolvat chestiuni tehnice între Grecia şi troică (UE, FMI şi BCE) în mai multe domenii. În acest context am decis să convoc o teleconferinţă, miercuri, în locul reuniunii programate la Bruxelles", se arată într-un comunicat transmis presei de Juncker.

Europa vrea angajament scris

Liderul Eurogrupului a declarat că formatul discuţiilor a fost schimbat deoarece aşteaptă încă să primească asigurări din partea liderilor politici din Grecia în privinţa implementării programului de reforme, iar alte chestiuni tehnice trebuie rezolvate, potrivit Reuters. Autorităţile elene şi troica trebuie să lucreze la mai multe detalii tehnice, precum acoperirea unui deficit de 325 de milioane de euro în finanţele pentru acest an şi analiza sustenabilităţii datoriei, a spus Juncker.

„În plus, nu am primit asigurările politice necesare din partea coaliţiei politice din Grecia asupra implementării programului", a spus el. Eurogrupul vrea ca guvernul grec să prezinte angajamente în scris de la liderii partidelor de coaliţie că vor respecta ceea ce s-a votat duminică seară. În plus, majoritatea fragilă a premierului Lucas Papademos trebuie să ofere soluţii de unde va tăia pentru a economisi încă 325 de milioane de euro la buget.

Eurogrupul, divizat

Ajutorul financiar va fi acordat numai după ce guvernul elen va bate palma cu investitorii privaţi în privinţa tăierii a 70 la sută din datorii, potrivit surselor din cadrul Eurogrup. Impresia unei părţi a eurozonei este că nu toată clasa politică de la Atena este dedicată reformei, mai ales după ce Antonis Samaras, şeful partidului de centru-dreapta Noua Democraţie şi posibil premier, a promis că va renegocia acordul dacă va câştiga alegerile legislative anticipate din luna aprilie, chiar dacă duminică a votat planul de austeritate cerut de troică.

„Până nu vom avea totul definitiv pe hârtie, cu garanţii foarte solide de la Atena, nu putem lua vreo decizie", a declarat Jan Kees de Jager, ministrul olandez de Finanţe. De altfel, în sânul eurogrupului există divergenţe în ceea ce priveşte soarta Greciei. Sunt unele state care vor să evite cu orice preţ falimentul şi ieşirea statului elen din zona euro, dar există şi un nucleu dur, format din Germania, Finlanda, Olanda, Belgia, Luxemburg, care ia în calcul ieşirea Eladei din zona euro. Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, susţine că zona euro este „mai bine pregătită acum decât în urmă cu doi ani pentru a face faţă unui faliment al Greciei". Declaraţii asemănătoare au făcut şi oficiali de rang înalt din Olanda şi Luxemburg, deşi sunt voci care spun că acestea sunt doar mijloace de presiune asupra Atenei.

Dezamăgire la Atena

Amânarea reuniunii Eurogrup a provocat iritare la Atena. Ministrul pentru Protecţia Civilă, Christos Papoutsis, a spus că „Grecia face toate eforturile cerute". „Populaţia nu mai suportă. Guvernul face eforturi supraomeneşti", a mai afirmat oficialul elen, care crede că Europa trebuie să-şi ţină promisiunile, aşa cum a făcut şi ţara sa. Cu cuţitul la os, grecii îşi îndreaptă furia asupra Germaniei. Steagul Germaniei a fost ars pe străzile Atenei, în timpul recentelor demonstraţii, iar cotidianul „Dimokratia" a publicat, chiar pe prima pagină, o fotografie în care Angela Merkel este îmbrăcată în uniforma nazistă, având titlul „Memorandum macht frei" (Memorandumul te face liber - parafraza unui slogan nazist folosit în lagăre - Arbeit Macht Frei - Munca te face liber).

În caz de faliment, grecia ar putea ieşi şi din nato

Viziunile antigermane şi-au găsit corespondent în Germania. În afara impresiei generale a nemţilor că grecii sunt leneşi şi nu te poţi baza pe ei, nici oamenii de afaceri nemţi nu par mai binevoitori.

Zilele trecute, Franz

Fehrenbach, şeful Bosh, a cerut Greciei să părăsească zona euro, scrie „Financial Times". Dar nici Atena nu se predă prea uşor. Potrivit profesorului Thanos Dokos, directorul general al Fundaţiei elene pentru politică europeană şi internaţională, în caz de faliment, Atena ar putea întoarce spatele nu numai Uniunii Europene, ci şi NATO, pentru a se îndrepta spre Est, mai ales spre Rusia şi China.

Consecinţele care ar putea decurge de aici: destabilizarea flancului sudic al Tratatului Nord-Atlantic, incidente între navele turceşti şi greceşti pe fondul rivalităţii pentru exploatarea resurselor de petrol şi gaze din Marea Egee, tensiuni în Cipru, ca în anii 1990, când Atena şi Ankara au fost în prag de război.

Sub Lupă

UE, FMI şi BCE vor analiza cifrele Greciei şi vor face estimări economice în privinţa deficitului bugetar şi al datoriei publice. Atena ar trebui să ajungă la 120% datorie publică din PIB, în 2020, în prezent fiind de 160%.

325 de milioane de euro trebuie să mai taie guvernul grec şi nu s-a hotărât de unde.