Grecia negociază un faliment mai ieftin

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Guvernul de la Atena a reluat negocierile privind ştergerea a jumătate din datoriile statului. Dacă politicienii şi creditorii privaţi nu ajung la un acord în următoarele patru zile, Grecia va intra în faliment.

Guvernul de la Atena s-a înarmat cu răbdare şi a reluat începând de ieri negocierile cu băncile, companiile de asigurări şi fondurile de investiţii, care deţin obligaţiuni de stat elene, pentru ca acestea să preia jumătate din datoriile Greciei, în prezent, singura soluţie găsită de Uniunea Europeană ca statul grec să nu intre în incapacitate de plată. Mai exact, guvernul grec vrea ca 100 de miliarde de euro din datoria statului (în total 205 miliarde) să fie preluate de creditori, care au acceptat, în toamnă, la presiunea liderilor politici, discuţiile pentru tăierea a 50% a „facturilor neplătite" de către Grecia.

Neînţelegeri la dobândă

Discuţiile au eşuat, într-o primă fază, vinerea trecută, pentru că cele două părţi nu s-au înţeles asupra dobânzii pe care o va oferi Grecia pentru obligaţiunile cu maturitatea pe termen lung în schimbul datoriilor care vor ajunge la scadenţă în următorii ani. Potrivit „Financial Times Deutschland" (FTD), Germania insistă ca rata dobânzii să fie de 3%, ceea ce ar însemna că obligaţiunile greceşti deţinute de creditori vor pierde circa 80% din valoare. Asta ar permite Greciei să se împrumute mai ieftin - nu atât de ieftin ca Germania, care plăteşte dobânzi aproape de minus - şi să-şi reducă datoriile de stat cu 120% până în 2020.

În schimb, notează FTD, grupul de lobby Institute of International Finance (IIF), care reprezintă băncile şi companiile de asigurări cere o dobândă de minimum 5%. O altă problemă este şi că Executivul grec nu a reuşit să convingă suficienţi creditori privaţi să participe voluntar la ştergerea datoriilor, ceea ce ar însemna o contribuţie mai mare din partea statelor - variantă respinsă din start de Germania.

Ameninţări de la Atena

Dacă nu se ajunge la un acord, statele din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional nu vor da undă verde celui de-al doilea pachet de asistenţă financiară (130 de miliarde de euro), fără de care Grecia va fi nevoită să declare, oficial, intrarea în insolvenţă.

Premierul Lucas Papademos (stânga), conştient că este contracronometru



Premierul Lucas Papdemos a ameninţat că, în lipsa unui acord, Executivul de la Atena va adopta o lege care îi va obliga pe toţi creditorii să suporte pierderi.  Primele care au ignorat asigurările date de şeful guvernului elen sunt agenţiile de rating. Directorul pentru Europa al Fitch, Edward Parker, a estimat că intrarea în incapacitate de plată a Greciei este o chestiune de zile şi că „acest lucru nu ar trebui să surprindă pe nimeni". El a apreciat că şi un acord cu investitorii privaţi pentru ştergerea unei părţi a datoriei reprezintă implicit recunoaşterea insolvenţei. Parker a apreciat că scenariul cel mai „negru" ar fi intrarea în incapacitate de plată în mod dezorganizat. În urmă cu doar câteva zile, Moritz Kraemer, şeful departamentului de ratinguri suverane europene din cadrul Standard & Poor's, avertiza şi el că statul elen va intra curând în faliment.

Bani scumpi

Pieţele dau crezare mai degrabă estimărilor făcute de agenţiile de rating decât promisiunilor politicienilor, comportându-se ca şi cum statul elen ar fi deja în faliment. Grecia se împrumută mult mai scump ca Italia sau Portugalia, care au şi ele probleme cu datoriile, dobânzile pentru obligaţiunile de stat greceşti cu maturitate de zece ani depăşind 40%.

Unii dintre creditorii Atenei, cu precădere fondurile speculative din Londra şi New York, care au profitat de criza financiară din Grecia cumpărând obligaţiuni elene la 40% din valoarea nominală, refuză să accepte voluntar pierderi. Potrivit Reuters, ele preferă ca statul elen să-şi declare incapacitatea de plată, ca să-şi primească asigurarea împotriva riscului de faliment (CDS - Credit default swap), care depăşea încă de luna trecută valoarea bondurilor deţinute.

În mijlocul negocierilor cu creditorii privaţi şi cu troica formată din UE, FMI şi BCE, credibilitatea Greciei  primeşte o grea lovitură de la Comisia Europeană, care cere înapoi Atenei circa 425 de milioane de euro. Banii reprezintă subvenţii acordate ilegal agricultorilor eleni. Dacă în Italia, fermierii obţineau fonduri europene pentru vaci inexistente sau care muriseră demult, grecii au profitat de banii UE înfiinţând „crânguri mobile de măslini".

Iar acum, nici nu se gândesc să returneze subvenţiile cerute înapoi de Bruxelles şi se pregătesc să conteste decizia CE la Curtea Europeană de Justiţie, scrie portalul de ştiri EU-Infothek. Chiar şi ministrul grec al Agriculturii, Kostas Skandalidis, a ţinut să amintească oficialilor de la Bruxelles cât de mare nevoie au fermierii eleni de banii aceştia şi ce gaură la bugetul ţării ar face restituirea milioanelor de euro. În scandalul subvenţiilor ilegale apar nume ale unor foşti membri ai guvernului de la Atena precum Nikos Legas, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii. 

De la oraş la ţară, că-i mai ferit de criză

În ultimii doi ani, sectorul agricol grec a produs peste 32.000 de locuri de muncă. Iar tinerii greci, scrie cotidianul „Die Welt", părăsesc marile oraşe din Grecia şi se mută la ţară, ca să facă agricultură, să devină fermieri, în speranţa că vor scăpa de criză. Domeniile cele mai căutate sunt viticultura şi crescătoriile de melci. 

Cerc vicios

Grecia are de răscumpărat în martie obligaţiuni de 14,5 miliarde de euro, factură pe care nu o poate plăti fără împrumutul de la FMI şi guvernele din zona euro. Atena va primi creditul extern doar dacă băncile şi asigurătorii acceptă să preia 50% din datorii.

70 de miliarde de dolari este valoarea primelor de asigurare împotriva riscului de faliment (CDS) aflate în circulaţie. 

FMI cere scăderea salariilor la privat

Dacă Grecia va primi noul pachet de asistenţă financiară de la FMI, BCE şi UE, depinde de acordul pentru ştergerea datoriilor la care ajunge statul cu creditorii privaţi, dar şi de reducerea cheltuielilor la buget. Experţii Fondului Monetar verifică deja dacă Executivul de la Atena a făcut progrese în privatizarea companiilor şi a proprietăţilor de stat, precum şi dacă austeritatea drastică la care este supus sectorul bugetar elen a dat rezultate.

Ba mai mult, scrie cotidianul ,,Le Figaro", troica, ai cărei trei şefi vin la Atena mâine, face presiuni acum asupra Greciei să scadă salariile în sectorul privat, „pentru creşterea competitivităţii ţării". Executivul de la Atena, care a început să negocieze cu partenerii sociali, are o misiune grea. Guvernanţii trebuie să-i convingă pe sindicalişti, care au ieşit săptămâna aceasta la proteste, că trebuie reduse cheltuielile pentru muncă, micşorând remuneraţia lunară - inclusiv la privaţi, desfiinţând al 13-lea şi al 14-lea salariu şi scăzând valoarea salariului minim, mai mare ca cel din alte ţări UE.

image

Omenie în vreme de austeritate: mâncare gratuită pentru protestatari



Creşterea şomajului

Potrivit „Kathimerini", salariul minim este în Grecia de 751,39 de euro pe lună, faţă de 748 de euro în Spania, 566 de euro în Portugalia, 347 de euro în Polonia, 293 de euro în Ungaria şi 329 de euro în Cehia. BCE, UE şi FMI au apreciat că piaţa muncii elene nu este suficient de flexibilă şi au reproşat guvernului de la Atena că reducerile la buget le-a făcut nu scăzând salariile, ci prin concedieri, care au dus la creşterea ratei şomajului (de 18,8% în septembrie 2011, însemnând cu 4 procente mai mult ca în 2010), dar şi la exodul tinerilor în străinătate.

Privaţii şi bugetarii, la protest

Sfaturile şi condiţiile impuse de FMI i-au scos însă pe greci, marţi, în stradă. Zece mii de sindicalişti din sectorul public şi privat, jurnalişti, profesori, angajaţi ai unor uzine au strigat la Atena: ,,Nu îi vom lăsa să ne ucidă" şi ,,Vrem interzicerea concedierilor şi ştergerea datoriei".  Din 2009 până în prezent, numărul oamenilor străzii din Grecia a crescut cu 20-25%. Cei mai mulţi dintre ei sunt şomeri care nu au mai reuşit să se mai angajeze şi să-şi achite datoriile.

image
În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite