Grecia îşi lungeşte agonia: alegeri anticipate

În Grecia se vor organiza noi alegeri anticipate, după ce ultima rundă de negocieri pentru formarea guvernului a eşuat.

Şefii principalelor formaţiuni politice nu au ajuns, ieri, la un acord privind formarea unei coaliţii de guvernare, în ciuda încercărilor disperate ale preşedintelui Carolos Papoulias de a-i convinge să pună capăt crizei politice din ţară.

Nici măcar guvernul de tehnocraţi, soluţia de avarie propusă de Papoulias, nu le-a fost pe plac. Ca urmare, astăzi, „un guvern interimar va fi instalat pentru a conduce ţara până după alegeri", a precizat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei. Cel mai probabil, scrutinul parlamentar va avea loc la 17 iunie. Anunţul a afectat bursele la nivel global, dar mai ales în Europa, unde indicele FTSEurofirst 300 a atins minimul acestui an, în timp ce euro s-a depreciat. Organizarea alegerilor anticipate presupune prelungirea incertitudinii politice, care nu este deloc pe placul creditorilor internaţionali ai Republicii Elene.

Potrivit unor stenograme publicate ieri, preşedintele Greciei s-a declarat „îngrozit" de „pericolul" instabilităţii politice care ameninţă ţara, relevă AFP.

Papoulias a invocat avertismente lansate de premierul în exerciţiu, Lucas Papademos, de guvernatorul Băncii Greciei şi de ministrul Finanţelor cu privire la „situaţia rezervelor financiare ale ţării şi la pericolul prăbuşirii sistemului bancar, în cazul în care cetăţenii continuă retragerile, din cauza situaţiei politice create".

Liderul Syriza, principalul vinovat

Potrivit Biroului de statistică de la Atena, citat de Bloomberg, economia Greciei s-a contractat în primele trei luni ale acestui an. Produsul intern brut al Greciei a înregistrat o scădere de 6,2%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, după un declin de 7,5% în trimestrul patru din 2011.

Criza politică de la Atena a alimentat puternic speculaţiile potrivit cărora Grecia se îndreaptă spre ieşirea din zona euro, dar şi spre faliment. Un sondaj de opinie publicat luni arată că 40% din greci consideră că de vină pentru impasul în care s-a ajuns este liderul Syriza (Coaliţia stângii radicale), Alexis Tsipras. Acesta a fost de neclintit în timpul tuturor rundelor de negocieri iniţiate în vederea formării unui nou guvern. A insistat să denunţe acordurile cu Uniunea Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional, respingând vehement politicile de austeritate cerute de creditorii internaţionali ai Greciei pentru continuarea finanţării.

Dacă 20% din greci au dat vina pe toţi liderii politici, 33% au afirmat că Tsipras a adoptat cea mai nepotrivită atitudine. Liderul Coaliţiei stângii radicale, formaţiune plasată pe locul trei la legislativele de la 6 mai, s-a menţinut ferm pe poziţie pentru că a fost încurajat de faptul că sondajele făcute în ultima săptămână au plasat Syriza pe primul loc în intenţiile de vot.

El vrea acum să modifice statutul Syriza pentru a obţine bonusul de 50 de locuri în Parlament acordat partidului clasat pe primul loc la alegeri, scrie ekathimerini.com. Fiind o coaliţie, Syriza nu se califică pentru această bonificaţie.