Grecia îşi joacă ultima carte

Premierul grec renunţă la miniştrii nepopulari, în speranţa că va îndupleca opoziţia, grecii şi propriul partid să accepte noile măsuri de austeritate. Mai mulţi parlamentari au primit ameninţări. Doi dintre ei au părăsit corabia pe cale să se scufunde a premierului socialist George Papandreu.

Confruntat cu o mobilizare masivă împotriva planului de austeritate, atât din partea populaţiei, cât şi din partea opoziţiei şi chiar în sânul propriului partid, premierul grec George Papandreu a încercat, miercuri seară, să-şi depună demisia şi să încerce formarea unui guvern de uniune naţională. Dar condiţiile puse de el opoziţiei, de a continua măsurile de austeritate aşa cum au fost propuse de actualul Cabinet şi continuarea acordului cu FMI, fără niciun fel de modificări, au dus la eşuarea negocierilor.

În disperare de cauză, el a recurs la remanierea Guvernului şi a cerut un vot de încredere în Parlament. Se aşteaptă să fie schimbaţi miniştri nepopulari, precum George Papaconstantinu, de la Finanţe şi Theodore Pangalus, adjunctul premierului. Papandreu speră ca în felul acesta să mai domolească spiritele revoltate, dar gestul său va avea un efect limitat, susţin analiştii politici. Pentru a participa la guvernare, formaţiunea de dreapta, Noua Democraţie, a cerut ca guvernul de uniune naţională să dispună de un mandat scurt, de patru-cinci luni şi să renegocieze acordul cu creditorii, înainte de a se organiza noi alegeri.

Deputaţi socialişti părăsesc barca

 În faţa acestor condiţii, premierul Papandreu  a fost nevoit să declare: „Voi continua pe acelaşi drum împreună cu grupul parlamentar al PASOK". El le-a cerut deputaţilor socialişti să meargă pe linia fixată de Guvern. Dar au apărut deja primele fisuri. Guvernul lui se mai ţine acum „de un fir de aţă", după demisia a doi deputaţi din grupul socialist, Giorgios Lianis şi Georges Floridis, care au protestat astfel faţă de noul plan de austeritate care urmează să fie votat la sfârşitul lunii.

Deputatul socialist Georges Floridis şi-a dat demisia

Adoptarea lui este esenţială pentru ca Grecia să beneficieze de a cincea tranşă de împrumut de la UE şi FMI, în valoare de 53 de miliarde de euro, din cele 110 miliarde de euro acordate în 2010. Dacă nu va primi aceşti bani, Grecia intră în incapacitate de plată. Executivul nu mai poate conta acum decât pe 154 de locuri din cele 300 din Parlament, o majoritate destul de fragilă şi care riscă să se erodeze, scrie cotidianul „Eleftherotypia", deoarece „câţiva deputaţi socialişti au primit ameninţări anonime care îi somează să nu voteze planul de austeritate".

Comisarii europeni „au presimţiri sumbre"

Membrii Comisiei Europene au „o profundă presimţire nefastă" în privinţa Greciei şi a viitorului zonei euro, sugerează un document confidenţial de la o reuniune a comisarilor, citat de BBC News. Această reacţie vine după „eşecul condamnabil" al miniştrilor de Finanţe din Eurogrup de a cădea de acord, marţi seara, asupra unui nou plan de salvare a Greciei. Actul mai spune că orice greşeală în ceea ce priveşte îndatorarea Guvernului elen va lăsa băncile greceşti în insolvenţă şi va „ameninţa însăşi viabilitatea Băncii Centrale Europene", care deţine obligaţiuni greceşti în valoare de 49 de miliarde de euro.

Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, ar fi spus, potrivit documentului, că este „mult mai îngrijorat acum decât era în urmă cu un an, când a izbucnit criza datoriilor suverane". El ar fi avertizat că pieţele vor „mirosi sânge" dacă vor simţi disensiunile dintre Banca Centrală Europeană şi Germania, care au viziuni diferite în privinţa ieşirii din actuala situaţie. Pieţele au semnalat în ultimele săptămâni că sunt înclinate să creadă că Grecia va intra în incapacitate de plată, ridicând în mod forţat costurile împrumuturilor până la niveluri ce nu pot fi susţinute.

Papandreu încearcă să-i înduplece pe Sarkozy şi Merkel

Comisarul pentru Economie şi Afaceri Monetare, Olli Rehn, a declarat că este regretabil ce s-a întâmplat miercuri în Grecia dar că de o eventuală „catastrofă" sunt responsabile toate forţele politice de la Atena. El a avertizat că următoarele zile sunt „cruciale" pentru stabilitatea financiară a ţării şi a Europei şi a făcut apel la toţi factorii de decizie ai UE, şi în special miniştrii de Finanţe din zona euro, ca duminica viitoare, să depăşească divergenţele şi să ajungă la un acord responsabil la această situaţie critică.

Şi FMI este îngrijorat

Fondul Monetar Internaţional este şi el preocupat de evoluţia situaţiei din Grecia, care s-a schimbat radical în ultimele 24 de ore. Surse europene au declarat Reuters că FMI ar putea plăti de urgenţă următoarea tranşă a finanţării externe pentru Grecia, pentru a acorda UE suficient timp să finalizeze al doilea pachet de ajutorare destinat statului elen. „Situaţia este clară: dacă va exista un angajament ferm din partea europenilor să facă tot ce e posibil pentru a sprijini Grecia, atunci FMI va plăti tranşa. Şi vă pot spune că va exista un asemenea angajament", a declarat o sursă oficială din zona euro.

Zhu Min, consilier special al directorului general al FMI, a declarat că Fondul este profund îngrijorat de incertitudinea politică din Grecia, însă este pregătit să ajute statul dacă Guvernul va putea câştiga sprijinul Parlamentului pentru noile măsuri de austeritate. Surse oficiale europene susţin că încheierea unui acord la summit-ul liderilor europeni de săptămâna viitoare este puţin probabilă şi ar putea fi întârziată până la mijlocul lunii iulie sau chiar mai târziu. Germania ar dori amânarea până în luna septembrie.

OTE, retrogradat

Moody's a retrogradat, ieri, ratingul operatorului elen de telecomunicaţii OTE cu trei trepte, de la „Ba1" la „B1", din cauza înrăutăţirii condiţiilor macroeconomice din Grecia. Măsura vine după ce agenţia Standard & Poor's retrogradase miercuri ratingurile băncilor elene National Bank of Greece, Eurobank , Alpha Bank şi Piraeus Bank, cu trei trepte, la „CCC", categoria „extrem de speculative".

Părerea unui oficial al BCE

Nout Wellink, membru al Consiliului de Guvernare al Băncii Centrale Europene, a declarat că Fondul de finanţare de urgenţă destinat statelor cu probleme din zona euro ar trebui dublat la 1.500 de miliarde euro, dacă politicienii vor ca sectorul privat să participe la al doilea program de salvare pregătit pentru Grecia. „Dacă agenţiile de rating văd o rostogolire a datoriilor Greciei drept un default parţial, va avea loc o contagiune către alte ţări de la periferia zonei euro", a afirmat oficialul BCE. „ Ştiu că patinăm pe gheaţă subţire. Dacă rişti să se rupă gheaţa cu tine, trebuie să ai o plasă de siguranţă foarte mare. Ar trebui să ajungă la 1.500 de miliarde de euro, iar flexibilitatea cu care pot fi cheltuiţi banii ar trebui crescută", a spus Wellink.

Investitorii,  debusolaţi

Incertitudinea asupra destinului Greciei a devenit intolerabilă pentru investitorii de pe cele două coaste ale Atlanticului. Acţiunile celor mai mari companii europene au încheiat tranzacţiile de ieri în scădere, după datele negative din industria Statelor Unite, în timp ce titlurile din ţările periferice ale zonei euro au avut pierderi puternice din cauza situaţiei statului elen, transmite Reuters. Bursele europene erau şi ele în scădere, acţiunile băncilor coborând puternic din cauza intensificării temerilor privind înrăutăţirea crizei din Grecia şi efectului de contagiune către alte ţări de la periferia zonei euro.

Indicele bancar european STOXX Europe 600 a coborât cu 0,6%, iar acţiunile băncilor din ţările de la periferia zonei euro au pierdut în medie 1,2%. Temerile privind un „accident" al Greciei, chiar din această vară, prin intrarea în incapacitate de plată, au determinat investitorii să cumpere instrumente de asigurare a datoriilor statului elen pe perioadă de un an, notează „Financial Times".

Preţul materiilor prime, în scădere

Plasamentele în asigurarea datoriilor împotriva riscului de neplată ar genera profituri substanţiale în cazul unei restructurări dure a datoriilor în următoarele 12 luni. Preţul materiilor prime, între care şi petrolul, a scăzut, iar euro s-a depreciat în faţa dolarului.