Grecia: jumătate din electorat ar vota cu extremiştii

După ce a fost de acord, acum câteva săptămâni, cu un nou program sever de austeritate impus de UE pentru acordarea ajutoarelor financiare, Grecia devine extrem de divizată politic înaintea alegerilor generale din aprilie-mai, scrie "Wall Street Journal". Acest lucru măreşte riscul ca ţara să nu fie capabilă de a face sacrificiile economice necesare pentru a rămâne în zona euro.

Înaintea alegerilor, se conturează o revoltă publică împotriva actualei ordini politice, care a susţinut politicile de austeritate în schimbul ajutorului financiar din partea UE şi a FMI.

Principalii politicieni sunt din ce în ce mai mult priviţi drept cei care au condus la intrarea Greciei într-o capcană a datoriilor, iar apoi au împovărat-o încercând să scape din acestă capcană. Drept rezultat, principalele partide ale Greciei, care au promis Europei că vor adopta o nouă rundă de măsuri de austeritate până la vară, pierd susţinerea populaţiei.

Potrivit sondajelor de opinie recente, jumătate din electorat plănuieşte să voteze cu diferite grupări radicale de opoziţie, printre care cele comuniste sau neonaziste. Acest lucru ar putea duce la o mare instabilitate politică, chiar dacă partidele aflate acum la putere vor forma viitorul guvern. Instabilitatea politică ar submina aplicarea tăierilor drastice de cheltuieli şi a reformelor economice cerute de creditorii ţării.

Semne ale colapsului

Semnele colapsului economic sunt foarte vizibile în centrul Atenei, devastat de proteste repetate, unde din ce în ce mai mulţi oameni fără adăpost se înghesuie sub pături în faţa magazinelor închise. Clădirile incendiate încă mai miros a cenuşă.

Măsurile de austeritate "luate sub presiunea Germaniei sunt adverse poporului grec", spune Giorgos Karatzaferis, şeful partidului naţionalist Laos. Cele aşteptate în iunie "pur şi simplu creează repulsie" adaugă el.

"Realitatea e că, după alegeri, Grecia va fi în haos. Lipsa unei majortităţi clare în Parlament, o reprezentare foarte mare a extremei stângi şi din ce în ce mai multe tulburări sociale reprezintă reţeta haosului", susţine expertul politic Anthony Livanios, citat de "Wall Street Journal".

Aceste alegeri sunt primele de la începutul crizei datoriilor, în 2009. Din toamna lui 2010, ţara e condusă de un ministru tehnocrat, Lucas Papademos, susţinut de cele două mari partide: cel conservator, Noua Democraţie şi cel de socialist, Pasok.