Grecia, între ciocan şi nicovală

Tensiunile sociale se acutizează. Franţaşi Germania îşi apără interesele din acest stat.

Pe fondul măsurilor de austeritate luate de autorităţile elene, climatul general devine tot mai tensionat. În noaptea de duminică spre luni, un dispozitiv incendiar artizanal a explodat în faţa unei anexe a Ministerului grec al Administraţiei, provocând pagube materiale importante.

Sâmbătă a avut loc un alt incident. Un poliţist a fost agresat în timpul unei reuniuni organizate în memoria pensionarului care s-a sinucis miercuri la Atena, din cauza condiţiilor de trai. De altfel, gestul bărbatului a stârnit, săptămâna trecută, un nou val de proteste violente.

În timp ce oamenii de rând simt că le-a ajuns cuţitul la os, Grecia nu prea reuşeşte să-şi susţină cauza în faţa marilor puteri din Uniunea Europeană, care-şi apără interesele.

Săptămâna trecută, premierul grec Lucas Papademos a vorbit, în cadrul unei conferinţe la Atena, despre proiectul Helios ca despre „o prioritate naţională". În valoare de 20 de miliarde de euro, acesta este axat pe producerea de energie fotovoltaică. Grecia speră să vândă energie ţărilor europene, în special Germaniei, şi să se pună astfel pe picioare.

Numai că autorităţile de la Berlin temperează elanul grecilor, afirmând că de importuri ar putea fi vorba abia după ce Germania îşi va pune la punct propriul plan de producere a energiei regenerabile, notează Reuters.

Presiuni din partea Germaniei şi Franţei

În ultimii ani, Germania şi Franţa au avut de câştigat de pe urma Greciei. Asta pentru că Republica Elenă a continuat să aloce pentru armament cei mai mulţi bani dintre toate statele Uniunii Europene ca procentaj din Produsul Intern Brut (PIB), rămânând unul dintre cei mai mari importatori de arme la nivel mondial, după cum arată un raport al Institutului internaţional de
cercetare pentru pace din Stockholm.

De zece ani încoace, bugetul militar al Greciei s-a ridicat la circa 4% din PIB, adică la aproape 1.100 de euro pe cap de locuitor, deşi ţara nu se confruntă cu un pericol real de război, notează „The Guardian".

Cu toate că autorităţile elene susţin că trebuie să-şi întărească securitatea la graniţe pentru a împiedica imigranţii să pătrundă ilegal pe teritoriul UE, achiziţionarea de tancuri, avioane de luptă şi submarine nu pare să se justifice.

La această situaţie s-a ajuns în contextul în care cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au insistat ca Grecia să cumpere arme din ţările lor, scrie greekreporter.com. În contextul în care Grecia făcea împrumuturi de peste o sută de miliarde pentru a supravieţui, companiile franceze şi germane îi vindeau arme de aproape un miliard de euro.

Republica Elenă este cea mai mare piaţă de desfacere pentru Germania, cumpărând 15% din totalul de arme fabricate aici. Totodată, Grecia cumpără 10% din armele vândute de Franţa, fiind al doilea client ca importanţă al acestei ţări.

Achiziţiile făcute de autorităţile elene au fost puse adesea sub semnul întrebării, mai ales după scandalul submarinelor cu defecţiuni cumpărate de greci de la germani. În plus, relevă „Der Spiegel", anii trecuţi au apărut informaţii potrivit cărora mai multe companii germane ar fi oferit mită pentru a putea intra pe piaţa elenă, profitând de haosul creat de criză.