Grecia, în toiul exploziei sociale

Parlamentarii greci au ales austeritatea şi să rămână în zona euro, în ciuda protestelor violente ale populaţiei în urma cărora capitala elenă arată ca după război.

Înconjuraţi de peste 100.000 de persoane care strigau din stradă împotriva introducerii unor noi măsuri de austeritate, parlamentarii greci au votat, luni, aproape de ora unu noaptea, planul de economii. Cu acesta, Guvernul elen trebuie să se prezinte, mâine, la Bruxelles, în faţa miniştrilor de Finanţe din Eurogrup pentru ca aceştia să-şi dea acordul pentru deblocarea unui nou pachet financiar de 130 de milioane de euro necesar Greciei pentru a nu intra în incapacitate de plată luna viitoare. Atmosfera a fost tensionată nu numai în exteriorul Parlamentului elen, ci şi în interiorul plenului, unde au ajuns şi gazele lacrimogene pe care poliţia le-a folosit pentru a-i împiedica pe protestatari să pătrundă în incinta Legislativului. 

45 de clădiri au fost incendiate în capitala elenă Foto: reuters

Cortegiul preoţilor

La începutul după-amiezii, în Piaţa Syntagma veniseră să protesteze, la chemarea sindicatelor, mai ales persoane mature şi în vârstă - multe dintre ele care au cunoscut dictatura militară şi căderea acesteia în 1973. Printre sindicalişti, un cortegiu de preoţi ortodocşi. Dacă până acum, politicienii nu au îndrăznit să se atingă de bunăstarea Bisericii Ortodoxe Greceşti, acum salariile preoţilor care sunt angajaţi la stat ca funcţionari vor fi tăiate.

Dar cum nimeni nu crede în eficienţa măsurilor anunţate în martie 2010, de a impune Bisericii impozite pe terenurile deţinute, pe donaţii şi moşteniri, tineri prezenţi la protest au început să arunce cu hârtii mototolite spre prelaţi, înainte ca ceilalţi participanţi la miting să le ceară să se potolească. Primele incidente au început după-amiază, când un grup de protestatari au încercat să rupă cordonul de poliţie şi să forţeze intrarea în Legislativ. Forţele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene şi bastoane.

Ciocniri între protestatari şi poliţie  Foto: Reuters

Abia după ce s-a lăsat întunericul, ziariştii s-au lămurit de ce mulţi dintre cei prezenţi în piaţă purtau ochelari de înot, măşti de gaze, căşti de motocicletă sau aveau faţa vopsită. Aceştia au declanşat infernul aruncând cu tot ce le cădea în mână spre poliţişti, inclusiv cu sticle incendiare. Grupurile de tineri mascaţi au fost împinse de scutieri spre străzile adiacente din jurul Parlamentului, iar aceştia au început să distrugă şi să dea foc la tot ceea ce le ieşea în cale.

În câteva ore, peste 45 de clădiri au fost avariate total sau parţial de incendiile de origine criminală, 150 de magazine au fost vandalizate, potrivit datelor oficiale. Ministerul Sănătăţii a anunţat că 54 de cetăţeni au fost răniţi, iar poliţia a menţionat că 68 de poliţişti au suferit răni.

Bande bine organizate

Persoane violente au vizat o serie de „clădiri emblematice, zece edificii neoclasice" de la începutul secolului XX, printre care şi două cinematografe istorice, a precizat viceprimarul Andreas Varelas. Ieri la prânz, echipele municipale continuau să strângă fragmente de marmură smulse din trotuare şi utilizate ca proiectile, precum şi alte cioburi sau obiecte fumegânde din coşurile de gunoi. „Ne-am fi aşteptat la un răspuns mai bun din partea poliţiei", a afirmat Varelas, în timp ce presa cerea demisia ministrului de Interne.

În spatele baricadelor improvizate  Foto: afp

Poliţia a anunţat 67 de arestări în rândul protestatarilor violenţi, care, potrivit unei surse din poliţie, au acţionat mai multe ore în grupuri mici şi foarte organizate. Potrivit aceleiaşi surse, acest nucleu dur de circa o mie de persoane a antrenat sporadic în violenţe alte câteva sute de persoane.

„Acest lucru aminteşte de decembrie 2008", când moartea unui adolescent, ucis de un poliţist, a declanşat aproape o lună de violenţe urbane, a declarat viceprimarul Andreas Varelas.

Protestele s-au extins şi în insule

Manifestaţii împotriva măsurilor de austeritate au avut loc şi la Salonic, şi aici fiind vandalizate câteva clădiri. Proteste s-au înregistrat şi în insulele Corfu şi Creta, potrivit televiziunii de stat. În localitatea Volos, protestatarii au intrat în primărie şi au dat foc documentelor pe care le-au găsit.

Anticipate

Purtătorul de cuvânt al Guvernului grec, Pantelis Kapsis, a anunţat că în aprilie vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate. „Acest Guvern are o lună, o lună şi jumătate la dispoziţie; alegerile vor avea loc în aprilie", a declarat Kapsis. Teoretic, mandatul actualului Guvern putea dura până în octombrie 2013.

Angajamente doar pe hârtie?

Puterea şi opoziţia s-au unit ca să voteze noile măsuri de austeritate Foto: reuters

Votul privind noul pachet de măsuri de austeritate a trecut, dar a făcut victime şi în rândul parlamentarilor. Dintre cei 278 de deputaţi prezenţi, 199 au votat pentru, 74 împotrivă, 22 au absentat. Planul a primit aprobarea principalelor două partide, socialiştii din Pasok şi Noua Democraţie (conservatori), care participă la Guvernul de coaliţie al premierului Lucas Papademos. Însă peste 43 dintre cei 153 de deputaţi socialişti au votat împotriva proiectului. Ei au fost excluşi imediat din grupul parlamentar al Pasok, în urma unei decizii scrise a liderului formaţiunii, Giorgios Papandreu, adresată preşedintelui Parlamentului. Liderul conservatorilor, Antonio Samaras, i-a îndemnat pe deputaţii săi să voteze măsurile de austeritate, promiţându-le în schimb că va obţine alegeri anticipate cât mai repede. Acest lucru s-a şi întâmplat, guvernul anunţând scrutinul legislativ anticipat pentru luna aprilie. În ciuda votului deputaţilor, sunt voci care spun că „cine crede că viitoarele guverne elene vor sau pot să menţină criteriile impuse de creditorii internaţionali (aşa cum a cerut UE şi FMI) nu a înţeles Grecia deloc. Toţi sunt sortiţi eşecului pentru că structurile greceşti sunt aşa cum sunt", scrie „Frankfurter Allgemeine Zeitung". Dar ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a declarat că promisiunile grecilor privind măsurile de austeritate nu mai sunt suficiente pentru că prea multe au fost încălcate, iar ţara, care a fost „un sac fără fund". „Promisiunile Greciei nu mai sunt suficiente. Cu un nou program de austeritate, trebuie mai întâi să aplice o parte din programul vechi şi să economisească", a arătat Schaeuble.

Grecii au luat calea Australiei

De câteva luni, zeci de greci, mai ales tineri, bat la porţile unei mari clădiri din strada Lonsdale în inima oraşului Melbourne. Clădirea din 1940 găzduieşte cartierul general al celei mai mari comunităţi greceşti din Australia.

În scene amintind de marea goană după aur de la începutul secolului al XX-lea, bărbaţi şi femei au plecat în cealaltă parte a lumii în căutarea unei vieţi mai bune. Spre deosebire de străbunicii şi bunicii lor, aceşti noi imigranţi sunt oameni realizaţi, specialişti în diverse domenii „Sunt toţi absolvenţi de universitate, ingineri, arhitecţi, mecanici, profesori care acceptă orice slujbă pentru a obţine un ban", spune Bill Papastergiades, preşedintele şi avocatul comunităţii, citat de „Guardian".

Şomajul îi obligă pe tineri să migreze

Din vara anului trecut, liderii comunităţii din Melbourne spun că au fost invadaţi cu sute de scrisori, e-mailuri şi telefoane ale compatrioţilor disperaţi să vină în Australia.

Doar anul acesta 2.500 de greci s-au mutat în Australia, iar oficialii de la Atena spun că alţi 40.000 au început procesul destul de greoi de a se stabili la antipozi. Două generaţii ar putea fi pierdute din cauza marii crize economice a Greciei. Noua diaspora, spun experţii, va cuprinde aproape sigur greci mai tineri care sunt bine educaţi şi vorbesc mai multe limbi, dar nu mai pot supravieţui într-o ţară a cărei economie este în cădere liberă.

Un studiu recent al Universităţii Salonic a arătat că marea majoritate a grecilor optează acum să lucreze în afara graniţelor, cu tânăra generaţie îndreptându-se spre ţări diferite, cum ar fi Rusia, China şi chiar Iran.