Grecia: a fi sau a nu fi în zona euro

Premierul elen le-a cerut parlamentarilor şi concetăţenilor săi să aleagă între austeritate sau haos. Grecii răspund cu proteste în stradă.

În timp ce aleşii greci s-au adunat, aseară, în Parlament pentru a-şi da votul asupra planului de măsuri de austeritate aprobat de Cabinetul Papademos, grecii au încercuit Legislativul, în încercarea de a-i determina pe deputaţi să nu-i condamne la sărăcie. Mişcări de contestare a noului plan de austeritate au avut loc şi la sfârşitul săptămânii, când peste 10.000 de persoane au ieşit pe străzile din Atena şi Salonic. Un grup de protestatari a aruncat cu pietre şi sticle incendiare în Piaţa Syntagma, poliţia fiind nevoită să recurgă la gaze lacrimogene vineri.

Cu doar câteva ore înaintea votului Legislativului, care trebuia să aprobe un nou plan de economii de 3,3 miliarde de euro, premierul Lucas Papademos le-a cerut parlamentarilor eleni să susţină măsurile de austeritate necesare pentru obţinerea sprijinului financiar internaţional şi să nu condamne ţara la „haos economic şi explozie socială", relatează Reuters.

Apelul premierului Papademos

Premierul a spus că Parlamentul are responsabilitatea istorică să sprijine planul, ori va suporta consecinţe catastrofale dacă Grecia nu îşi va respecta obligaţiile financiare pe 20 martie, când trebuie să răscumpere obligaţiuni de 14,5 miliarde de euro. „Un faliment dezordonat va arunca ţara într-o aventură dezastruoasă. Ar crea condiţiile pentru haos economic şi explozie socială", a avertizat Papademos. El a adăugat că ţara va fi atrasă într-un vârtej al recesiunii, instabilităţii, şomajului şi mizeriei, ceea ce ar conduce mai devreme sau mai târziu la ieşirea din zona euro. Votul va aduce şi un program de schimb de obligaţiuni care va reduce datoria Greciei la 120% din PIB până în 2020 prin intermediul emisiei unor noi titluri, a căror valoare va fi redusă la jumătate.

Apoi, deputaţii ar trebui să voteze o schemă de recapitalizare a băncilor greceşti, care prevede posibilitatea unei naţionalizări, dacă nu se găsesc mijloacele de recapitalizare în sectorul privat în lunile următoare.

Eurogrupul nu mai crede în promisiuni

Miniştrii de Finanţe din zona euro, care urmează să ia în discuţie al doilea program de susţinere a Grecia, miercuri, aşteaptă ca oficialii eleni să explice cum vor fi reduse cheltuieli de 325 de milioane de euro, din totalul economiilor prevăzute în bugetul pe 2012.

Documentele publicate vineri nu includ valoarea totală a programului de sprijin, iar Venizelos a spus că Grecia ar putea avea nevoie de alte 15 miliarde de euro pentru susţinerea băncilor, confirmând estimările unor oficiali europeni. Oficialii UE şi ai FMI au fost exasperaţi de seria de promisiuni încălcate de Grecia. Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a avertizat într-un interviu că promisiunile grecilor nu mai sunt suficiente pentru că prea multe au fost încălcate, iar ţara, care a fost „un sac fără fund", trebuie să facă o schimbare majoră de atitudine.

Demisii în guvern

Acest pachet de măsuri beneficiază de sprijinul celor două mari partide de coaliţie (socialiştii şi conservatorii), dar a provocat serioase rumori şi fisuri, inclusiv demisia a şase membri ai Cabinetului. Cel puţin 20 de deputaţi din principalele două partide care susţin guvernul au avertizat că vor vota împotrivă, dar majoritatea celor 236 de parlamentari ai coaliţiei au spus că vor susţine planul de austeritate.

De unde mai taie guvernul

Măsurile nepopulare includ reducerea cu 300 de milioane de euro a fondurilor pentru pensii şi tăierea cu 22% a salariului minim, în prezent de 750 de euro pe lună şi de 32 la sută pentru tinerii sub 25 de ani. Un alt obiectiv este reducerea numărului de angajaţi din sectorul public cu circa 150.000 de persoane, până în 2015. Parlamentul trebuie să mai aprobe o liberalizare a pieţei muncii, dar şi reforme în domeniul fiscalităţii şi justiţiei.

130 de miliarde de euro aşteaptă Grecia ajutor de la UE şi FMI, în schimbul austerităţii.