Ce se întâmplă cu statele europene? Măsurile de austeritate înfurie populația, dar guvernele se încăpățânează

Europa se îndreaptă către o cale greșită prin impunerea măsurilor de austeritate, care ar putea conduce la un dezastru, crede economistul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel în 2001. Grecia ar putea fi forţată să negocieze ieşirea din zona euro, iar germanii încep să-și arate resentimentele față de ajutorarea statului elen, considerându-se "din nou fraierii Europei". Pe fondul acestor declarații, guvernele

Daca va continua în această directie, va ajunge la un dezastru. Știm încă de la Marea Depresiune din anii 1930 că nu aceasta este soluția, este de părere economistul Joseph Stiglitz, nemulțuit de planurile dure adoptate de statele europene.

Despre sprijinul acordat de Germania, un stat care a reușit să iasă din criza economică, statelor europene vulnerabile, dar mai ales Greciei, laureatul Nobel a declarat: Sunt mulți, în Germania, care se bazează pe piețe. După logica lor, țările sunt responsabile de propriile lor probleme și ar trebui sa se descurce singure.

Resentimentele germanilor privind ajutorarea Greciei din banii contribuabililor nemți au fost exprimate recent de cotidianul german "Bild", care a scris că germanii au devenit "din nou fraierii Europei".

În ultima săptămână, moneda euro a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 14 luni, în raport cu dolarul american. Potrivit experților în economie, Franța și Germania vor beneficia cel mai mult de pe urma deprecierii monedei europene, dar și Grecia și Spania, pentru care turismul este o sursă importantă de venituri, vor avea de câștigat.

Deprecierea abruptă a monedei euro, care a atins un nivel record al ultimilor patru ani, în raport cu dolarul, ar trebui să impulsioneze exporturile din zona euro. Însă, partea bună a acestei scăderi este greu de întrezărit de către statele europene. Potrivit specialiştilor, beneficiarii acestui declin par a fi principalii exportatori europeni.

În Spania, exportatorii şi întreprinderile turistice care depind de vizitatorii britanici şi de alţii din afara zonei euro ar putea beneficia de pe urma scăderii monedei euro.

În Portugalia, Grecia și Spania, ţările cele mai afectate de criză, exporturile în afara zonei euro sunt relativ neimportante ca surse de creştere, a declarat Gilles Moec, economist în cadrul Deutsche Bank.

Ce măsuri de austeritate a adoptat guvernul Spaniei:

- anularea "cecului bebe" de 2500 de euro pentru fiecare nou-născutâ

- reducerea salariilor din sectorul public cu 5 % de la 1 iunie 2010

- salariile miniştrilor din actualul guvern reduse cu 15 %

- îngheţarea salariilor în 2011

- pensiile nu se vor majora în 2011

- prelungirea de la 65 la 67 de ani a vârstei de pensionare

- 500 de posturi de manager din firme ale statului şi alte 32 de posturi de rang înalt vor fi desfiinţate treptat până la 31 decembri

- au fost eliminate 27% din societăţile comerciale publice şi au fost comasate alte 24 de firme ale statului

- taxă pe avere, care să fie aplicată persoanelor cu o avere de peste un milion de euro - 90.000 de persoane vor fi afectate de această decizie.

- amânarea restructurarii departamentelor din Ministerul de Externe şi a secretariatelor de stat

Prin adoptarea acestor măsuri, guvernul spaniol va economisi 15 miliarde de euro în doi ani.

Spaniolii se aşteaptă ca deficitul fiscal să scadă de la 9,8%% din PIB în 2010, la 5,3% din PIB în 2012.

Opoziţia l-a acuzat pe prim-ministrul socialist că măsurile sunt tardive şi că înseamnă reducerea drepturilor sociale.

Institutul Naţional de Statistică a anunţat că Produsul Intern Brut al Spaniei a înregistrat o creştere de 1,3% în primul trimestru al anului.
Rata şomajului în Spania este de 20,5%, cea mai mare înregistrată din 1997 încoace.

Potrivit unui sondaj realizat de cotidianul "El País", 46% dintre spanioli nu sunt de acord cu măsurile anti-criză anunţate de guvernul din Madrid.

65% nu sunt de acord cu eliminarea ajutorului de 2.500 de euro pentru nou-născuţi, în schimb, reducerea salariilor funcţionarilor cu 5% este aprobată de mai mult de jumătate de cei chestionaţi.

Sondajul arată că doar 33,7% dintre spanioli ar mai vota astăzi cu Partidul Socialist, partidul premierului Zapatero.

Guvernul Portugaliei îşi propune, ca prin măsurile de austeritate adoptate, să reducă deficitul bugetar la 4,6% din Produsul Intern Brut in 2011, de la 7,3% cât este în prezent. Anul trecut, deficitul bugetar a atins 9,4 %, determinând o scădere bruscă a activelor portugheze.

Conform planurilor autorităților de la Lisabona, până în 2013 creșterea salariilor angajaților din sectorul public va fi mai mică decât inflația.

Ce măsuri a aprobat guvernul portughez:

- creşerea taxei pe valoare adaugată (TVA) cu un punct procentual, de la 20 % la 21%.

- scăderea salariilor pentru angajaţii din sectorul public cu salarii mari

- îngheţarea unor lucrări mari de infrastructură

- plafonarea ajutoarelor sociale

- impozitarea cu 45% a veniturilor mai mari de 150.000 de euro pe an 

- reducerea cu 40% a cheltuielilor pentru achiziționarea de noi echipamente militare

-amânarea cu cel puțin 2 ani a planurilor de construcție unei linii de tren de mare viteză între Portugalia și Spania 

Măsurile au fost caracterizate de presa portugheză drept "un şoc fiscal", potrivit AFP.

Ce măsuri de austeriate a anunțat guvernul elen:

 - înghețarea timp de 3 ani a salariilor din sectorul public

- reducerea bonusurilor salariale din sectorul public cu 30%

- creșterea TVA-ului cu 2 procente - pentru a doua oară de la începutul anului – de la 21% la 23%

- suprimarea celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu în sectorul public

- îngheţarea salariilor şi a pensiilor în sistemul bugetar

-scumpirea accizelor la alcool, tutun și combustibil

Obiectivul tuturor acestor măsuri este ca deficitul bugetar să coboare sub 3% în 2014, în condiţiile în care în prezent el este de 13,6% din PIB şi ca datoria ţării să scadă.

Suntem conştienţi că sunt niște măsuri dificile, dar în schimbul acestora vom beneficia de un ajutor financiar, declara ministrul elen de Finanțe George Papaconstantinou la anunțarea setului de măsuri anticriză.

Am prezentat un plan pentru o Grecie diferită. Am luat măsuri dificile, dar necesare. Ştiu că aceste sacrificii sunt dure, dar sunt necesare, dacă vrem să refinanţăm datoria noastră de trei sute de miliarde de euro. Dacă nu, Grecia va intra în faliment, insistă reprezentatul grec.

Vom reuşi să le spunem partenerilor noştri că problemele Greciei nu sunt doar ale noastre, ele vor atinge și funcţionarea pieţelor şi protecţia din Europa, mai sublinia ministrul grec la începutul lunii mai a.c..

Și oficialii FMI au estimat că măsurile de reformă anunţate de guvernul elen sunt dificile, dar că sunt singurele capabile să readucă Grecia pe linia de plutire.

Ajutorul financiar oferit Greciei de FMI este cel mai mare din istoria instituţiei, aceasta fiind prima oară când Fondul se implică în salvarea unui stat din zona euro.

Ministrul francez al Economiei, Christine Lagarde evoca, la 1 mai, cifra de 120 de miliarde de euro, pentru trei ani.

Potrivit unui editorial recent publicat de publicația britanică The Guardian, Grecia ar putea să fie forţată să negocieze ieşirea din zona euro.

Măsurile adoptate de statul german:

- renunţarea la aproape 9 miliarde de euro sub formă de impozit, pentru a facilita cetăţenilor şi firmelor accesul la consum

-impozitul pentru veniturile mici a fost minimal redus, iar limita la care nu se aplică impozit majorată - o măsură care completează aşa numitul impozit progresiv, aplicat celor care câştigă mai mult

-reducerea contribuţiei la fondul de asigurări medicale

-alocarea unor fonduri de la buget pentru firme particulare

Liderii partidelor de coaliţie din Germania au căzut de acord, la începutul anului 2009, asupra unui plan concret în care 50 de miliarde de euro vor fi alocate, în următorii doi ani, în planuri de reducere a efectelor recesiunii în paralel cu impulsionarea conjuncturii economice. Măsurile anunțate la acel moment au fost considerate "curajoase".

Este nedrept ca noi să tragem ponoasele pentru comportamentul iresponsabil al unor ţări în care se foloseşte euro precum Grecia. Banii pe care îi dăm lor sunt bani de care noi avem nevoie, declara Ulf Henniger, primarul oraşului Gierstädt, la 13 mai, la câteva zile după ce deputații germani au votat participarea la planul de ajutorare a Greciei, printr-un împrumut de 22,4 miliarde euro pe o perioadă de trei ani.

Astfel, Germania a devenit cel mai mare finanțator al planului de susținere a Greciei.

Liderii zonei euro speră ca injectarea a 110 miliarde de euro în economia Grecii va stopa extinderea crizei financiare în restul Europei. Investitorii și economiștii, însă, nu par a fi convinși de acest lucru.