Germania şi Franţa nu se înţeleg la bani

Pieţele financiare aşteptau cu interes un eventual plan privind recapitalizarea băncilor. S-au ales cu o nouă amânare. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy s-au văzut ieri, la Berlin, pentru a cădea la înţelegere asupra recapitalizării băncilor şi asupra paşilor următori pentru a salva Grecia.

Cancelarul german a asigurat, după întrevederea de la Berlin cu preşedintele francez, că Parisul şi Berlinul sunt „decise să facă ce este necesar pentru a recapitaliza băncile pentru ca acestea să poată să dea credite economiei". Sarkozy a explicat, şi el, că există un „acord deplin" între cele două state pe această temă.

Cei doi lideri au promis că vor prezenta până la sfârşitul lunii un nou pachet de măsuri pentru stabilizarea zonei euro. Ei au sugerat că propunerile vor include un plan pentru recapitalizarea băncilor europene, dar au explicat că este prea devreme să dea detalii.

Merkel şi Sarkozy au mai precizat că Germania şi Franţa vor propune „modificări importante ale tratatelor europene", adăugând că sunt în favoarea „unei mai mari integrări a zonei euro".

Economiştii consideră că este nevoie urgentă de un plan concret după implozia băncii franco-belgiene Dexia şi după ce agenţia de rating Moody's a descalificat 21 de bănci europene (12 britanice şi 9 portugheze). 

În ceea ce priveşte Grecia, Germania a dat semne că ar putea fi de acord cu o ştergere a unei părţi din datoria acesteia. „Este posibil ca în iulie să fi luat în considerare un nivel al reducerii datoriei prea scăzut. Iar acum există un risc mare ca această criză să se adâncească", a admis ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, citat de Reuters.

Ce vrea Hexagonul

Parisul ar dori să poată accesa Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF, a cărui valoare se ridică la 440 de miliarde de euro) pentru a-şi recapitaliza propriile bănci. Băncile franceze au cea mai mare expunere pe datoria statelor sudice din Eurozonă.

Berlinul, în schimb, insistă că FESF ar trebui folosit doar ca ultimă soluţie, atunci când nu sunt disponibile fonduri naţionale. Şi, dacă se întâmplă asta, accesul la bani să se facă sub condiţia unor reforme stricte. 

Nicolas Sarkozy a ajuns duminică la Berlin după ce, cu o zi înainte, se văzuse la Palatul Elysee cu şefa FMI, Christine Lagarde. Şefa FMI a plecat de la Elysee fără a face niciun fel de declaraţie.

Guvernul francez şi banca naţională a Franţei au respins până acum câteva zile ipoteza de a recapitaliza băncile franceze. Nu sunt încă lămuriţi nici acum cum ar putea proceda, în aşa fel încât să nu aibă de suferit ratingul Franţei - încă menţinut la nivelul maxim, AAA, de agenţii. Franţa este cel de-al doilea mare garant al FESF, după Germania. Însă, dacă Hexagonul ar fi şi el retrogradat, atunci întregul edificiu de sprijin financiar pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda s-ar prăbuşi, mai scrie Reuters.

O altă dispută este cum să fie utilizat FESF pentru a cumpăra datorii suverane, mai ales dacă Grecia nu va obţine o altă tranşă din împrumut. Franţa nu doreşte reguli pentru FESF la acest capitol, în timp ce Germania vrea să limiteze suma utilizată pentru fiecare stat membru şi să impună un termen-limită pentru achiziţionarea de obligaţiuni.