Germania avertizează Grecia: pachetul de ajutor nu va fi renegociat

Planul eurozonei de a salva Grecia nu va fi renegociat, a avertizat Germania înaintea discuţiilor ce vor avea loc miercuri seara, între oficialii germani şi francezi.

Cancelarul Angela Merkel a spus că Germania va spune clar liderilor greci că planul e necesar. Premierul francez, Francois Fillon, a declarat că şi Franţa vrea să vadă planul implementat complet.

Potrivit BBC,China s-a alăturat celor care cer măsuri urgente pentru a proteja pachetul de ajutor oferit Greciei săptămâna trecută de către liderii zonei euro.

Preşedintele francez, Nicholas Sarkozy, şi cancelarul german, Angela Merkel, l-au invitat la discuţii de urgenţă pe premierul grec, George Papandreou, după ce acesta a luat prin surprindere pieţele financiare şi pe liderii din zona euro prin convocarea unui referendum referitor la al doilea program de salvare a ţării, convenit săptămâna trecută la Bruxelles.

Ce obţine Grecia dacă acceptă ajutorul?

În cazul în care referendumul ar fi aprobat de parlamentul elen, singura şansă a premierului Papandreu de a câştiga votul este să demonstreze grecilor că alternativele sunt mai rele.

Pachetul de salvare oferit de Europa nu promite grecilor că vor vedea prea curând luminiţa de la capătul tunelului. Acest pachet înseamnă numai o reducere modestă a poverii datoriei greceşti. În cel mai bun caz, datoria publică a Greciei va fi de 120% în 2020, prea mare pentru a permite dezvoltarea economiei şi a sectorului privat.

Prin acordul de ajutor, Grecia ar primi un alt pachet de împrumut de 100 de miliarde de euro, pentru a continua şă-şi plătească datoriile. Şi există un acord neobligatoriu cu băncile pentru a reduce datoriile ţării la jumătate.

Care sunt alternativele?

Potrivit analiştilor, alternativele pot include, nu neapărat în ordinea probabilităţii sau a impactului devastator pentru piaţa financiară, falimentul Greciei, ieşirea din eurozonă sau un pachet mai generos de salvare.

Falimentul grec şi neplata datoriilor ar aduce pierderi uriaşe băncilor europene, băncilor centrale ale ţărilor europene şi contribuabililor.

Aceasta ar ridica spectrul falimentului şi altor state supraîndatorate, care ar submina solvabilitatea unor mari bănci şi paralizarea sistemului financiar european.
Alternativ, Grecia ar putea decide să părăsească eurozona, astfel încât rata de schimb ar scădea la un nivel care ar permite secorului privat din Grecia să fie competitiv.

Dar şi în acest caz, impactul asupra pieţelor ar putea fi chiar mai mare decât falimentul, spun analiştii economici. Dacă va fi acceptat faptul că statutul de membru al eurozonei nu e definitiv, contracte în valoare de miliarde de euro vor fi puse sub semnul întrebării.

Având în vedere aceste alternative, e posibil ca premierul Papandreu să-şi fi făcut calculul că, sub ameninţarea unui rezultat negativ al referendumului, Europa ar putea îndulci pachetul de ajutor. Dar acest lucru ar putea forţa băncile să şteargă o parte şi mai mare a datoriei şi ar însemna pierderi ale creditorilor Greciei, inclusiv asupra Băncii Centrale Europene.