Georgia, victima setei planetare de petrol

Europenii au nevoie de conductele din Georgia, în timp ce Rusia nu vede cu ochi buni încercările lor de a folosi rute energetice aflate în afara controlului Moscovei Europenii ar putea fi

Europenii au nevoie de conductele din Georgia, în timp ce Rusia nu vede cu ochi buni încercările lor de a folosi rute energetice aflate în afara controlului Moscovei

Europenii ar putea fi "victime colaterale" ale războiului din Osetia de Sud, conflictul riscând să afecteze investiţiile în hidrocarburile de la Marea Caspică.

Investiţiile pe termen lung în hidrocarburile de la Marea Caspică sunt percepute ca o alternativă la resursele controlate de Rusia şi ţările din Orientul Mijlociu. Iar efectele crizei nu au întârziat să apară.

Din cauza conflictului, Azerbaidjanul a decis suspendarea exporturilor sale prin porturile georgiene Kulevi şi Batumi de la Marea Neagră.

Oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan se află în reparaţii după explozia din 5 august pe sectorul turc. Ieri, British Petroleum a anunţat că închide, ca măsură de precauţie, oleoductul Baku-Supsa şi gazoductul Caucazul de Sud.

Georgia nu produce petrol, dar este o ţară prooccidentală situată între Iran şi conductele de petrol şi gaze aflate sub monopol rus. Companiile energetice occidentale au interese majore în acest stat, mizând pe el pentru a dezvolta exporturile de hidrocarburi extrase din Azerbaidjan.

O serie de analişti apreciază că tensiunile militare din aceste zile nu pun în pericol tranzitul petrolului şi gazelor prin Georgia, dar pe viitor efectele vor fi resimţite mai ales de către europeni.

Totul se învârte în jurul petrolului

Cu atât mai ciudată pare în aceste condiţii reacţia blândă a vest-europenilor, care au nevoie de Georgia şi de Ucraina pentru a nu fi mai dependenţi energetic de Rusia.

Pe de altă parte, presa germană apreciază că Rusia "şi-a arătat muşchii" tocmai pentru a slăbi poziţia Georgiei şi, implicit, pentru a arăta Occidentului că are nevoie în continuare de ea.

"Atenţia pe care Statele Unite o acordă Georgiei nu se datorează peisajului mirific al acestei ţări. În Caucaz, totul se învârte în jurul petrolului", conchide cotidianul de stânga "Die Tageszeitung".

Un "OPEC al gazelor" sub controlul Rusiei

Rusia va organiza pe 17 noiembrie, la Moscova, un forum ce are ca scop înfiinţarea unei organizaţii a celor mai importante state exportatoare de gaze naturale, după modelul OPEC (Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol).

În ciuda opoziţiei Gazprom, Rusia, cel mai mare exportator de gaze naturale, a avansat de mult timp această idee. La discuţiile din capitala rusă vor participa Iran, Qatar, Venezuela, Nigeria, Algeria, Egipt, Indonezia şi Libia. Statele Unite şi Uniunea Europeană se opun iniţiativei, apreciind că organizaţia ar constitui o ameninţare pentru securitatea energetică globală şi ar facilita manipularea preţurilor.

Proiectul beneficiază însă de susţinerea puternică a premierului Vladimir Putin, care a pledat pentru "OPEC- ul gazelor" încă de pe vremea când era preşedintele Rusiei.

De ce nu au putut SUA să pună capăt conflictului

SUA nu au la dispoziţie prea multe opţiuni pentru a descuraja acţiunile Rusiei pe teritoriul georgian, apreciază analişti americani

În pofida somaţiilor lansate Moscovei de preşedintele George W. Bush, o intervenţie militară americană în Georgia este aproape de neimaginat, susţin experţii citaţi de Reuters.

Washingtonul nu dispune decât de câteva pârghii în relaţiile cu Moscova după ani de zile de tensiuni între cele două capitale, generate de subiecte precum războiul din Irak sau proiectul scutului american antirachetă din Europa de Est.

"Când ai astfel de relaţii firave, nu dispui de prea multe mijloace diplomatice", a declarat Steven Pifer, fost ambasador american în Ucraina, expert în cadrul Brookings Institution. "Nu sunt multe aspecte în relaţiile ruso-americane de care ruşilor să le pese, iar noi să îi ameninţăm că le vom bloca", a adăugat acesta.

Pârghii diplomatice firave

Washingtonul are, de asemenea, puţine pârghii diplomatice la dispoziţie pentru a-i constrânge pe ruşi, potrivit analiştilor de politică externă.

"În acest moment nu există soluţii viabile. Fie încercăm să îi îndepărtăm pe ruşi cu forţa, fie acceptăm o înfrângere umilitoare", a declarat Dimitri Simes, preşedintele fondator al Centrului Nixon din Washington. "Este o situaţie nefericită, dar cred că administraţia Bush poartă o mare responsabilitate pentru aceasta", a mai spus acesta.

Charles Kupchan, expert în cadrul Consiliului pentru Relaţii Externe, împărtăşeşte opinia că încurajările Statelor Unite l-au determinat pe Saakaşvili să "calculeze greşit" şi să declanşeze ofensiva din Osetia de Sud. "L-au făcut să se întindă prea mult, să creadă că Occidentul va veni în ajutorul său dacă are necazuri", a adăugat Charles Kupchan.

Un oficial american a declarat că secretarul american de stat Condoleezza Rice a dat peste 90 de telefoane, începând cu ziua de vineri, în încercarea de a opri conflictul şi a avut duminică o convorbire telefonică cu omologul său rus, Serghei Lavrov.

Ruşii au ajuns la Marea Neagră

Trupele ruse au reuşit să intre în portul Poti de la Marea Neagră, a anunţat premierul georgian Lado Gurghenidze. Ruşii vizaseră acest port şi la sfârşitul săptămânii trecute, el fiind închis în urma ofensivei asupra oraşului Senaki, aflat la câţiva kilometri.

Poti are o importanţă strategică pentru Georgia, asigurând intrarea în ţară a mai mult de jumătate din importurile de cereale, maşini şi produse alimentare. Cu numai cinci luni în urmă, preşedintele Şaakaşvili a parafat o înţelegere cu un grup de investitori arabi care urmau să aloce 70 de milioane de dolari pentru a mări capacitatea portului. Pătrunderea ruşilor în Poti ar putea ruina planurile liderului georgian.

Războiul mediatic din spatele frontului

În paralel cu luptele armate, Rusia şi Georgia au dus în aceste zile şi un război de imagine, pentru a-şi atrage simpatia pe plan intern şi extern, fapt demonstrat şi de informaţiile contradictorii anunţate de cele două părţi.
Ambele ţări folosesc serviciile unor specialişti în PR de la Bruxelles, care au aranjat o serie de conferinţe telefonice cu personalităţi politice care au încercat, fiecare, să îşi impună propria variantă.

Rusia - mediatorul cinstit

Rusia a vrut să convingă lumea de rolul său de mediator cinstit, care a intervenit, silită de împrejurări, împotriva unui preşedinte georgian ale cărui forţe au comis acte de epurare etnică împotriva populaţiei osete.

Georgia - persecutată de Kremlin

La rândul său, Georgia s-a prezentat drept o ţară mică şi curajoasă, care ţine piept gigantului rus şi care este persecutată de Kremlin pentru că s-a apropiat de Occident şi aspiră să devină membră NATO. Preşedintele Mihail Saakaşvili a încercat să atragă lumea de partea cauzei sale cu interviuri la CNN şi BBC, unde a cerut ajutorul Occidentului.

Numărul morţilor variază

Operaţiunea mediatică nu a ajutat însă la clarificarea unor fapte contradictorii. Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă că a provocat un număr mare de victime în rândul civililor, iar bilanţurile morţilor diferă năucitor.

În timp ce oseţii au anunţat cel puţin 1.400 de morţi (cifră neconfirmată de surse independente), Georgia vorbea sâmbătă de 150, iar duminică, de doar 92, în timp ce oficiali de la Moscova anunţau între 1.600 şi 2.000 de morţi în Osetia.

Jocul de-a încetarea focului

Cele două părţi s-au contrazis şi dacă încetarea focului anunţată de Georgia este sau nu reală. Tbilisi a susţinut că a înmânat ambasadorului rus o notă semnată de Saakaşvili care ordona trupelor georgiene să înceteze focul duminică la ora 5.00 (4.00 ora României). Ministerul rus de Externe a confirmat primirea notei, dar luptele au continuat.

Investitorii de la Moscova, speriaţi de bombe

După ce Medvedev a ordonat încetarea ofensivei militare georgiene, rubla rusească a cunoscut cea mai mare apreciere din ultimii şapte ani. Indicele bursier Micex de la Moscova a urcat, iar costurile de protecţie a obligaţiunilor ţării au scăzut.

Micex, care include acţiunile a 30 de companii ruseşti importante, a crescut cu două procente, după ce vineri pierduse 5,3%. Potrivit unui înalt oficial al Băncii Centrale de la Moscova, conflictul cu Georgia va duce la o ieşire a capitalului străin din Rusia, pe termen scurt, dar aceasta nu va avea un impact mare asupra economiei.

În ceea ce priveşte economia Georgiei, Michael Davey, de la BERD, a declarat pentru "Moscow Times" că aceasta îşi va încetini creşterea, dar este încă devreme pentru estimări. În anul fiscal care s-a încheiat în luna martie, economia georgiană a atins un ritm de creştere de 9,3%.

Pe pieţele internaţionale, petrolul, care se scumpise luni cu un dolar, a scăzut ieri, în ciuda zvonurilor că Rusia ar fi bombardat conducta de petrol BTC. Ulterior, BT a negat aceste informaţii. Oleoductul fusese oricum închis săptămâna trecută, în urma unui atac revendicat de insurgenţii kurzi.

Un baril de petrol era ieri la New York 114,7 dolari, în timp ce la Londra era 114,10 dolari. Preţurile s-au menţinut şi pe fondul aprecierii dolarului, care se tranzacţiona ieri după-amiază la raportul de 1,49 dolari la 1 euro.

Conflictul din Georgia - cu impact pe leu, nu şi pe Bursă

Tensiunile ruso-georgiene s-au resimţit doar pe piaţa valutară, nu şi la Bursa de la Bucureşti. La începutul acestei săptămâni, leul şi-a continuat deprecierea în raport cu euro, iar cursul de referinţă anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a urcat la 3,5644 la lei/euro, ca urmare a tensiunilor din Osetia de Sud.

"Conflictul din Georgia i-a îndepărtat pe investitori de monedele statelor emergente, jucătorii fiind foarte prudenţi la cumpărarea acestor valute", a afirmat un dealer pentru Mediafax. Ieri însă, moneda naţională a revenit pe o tendinţă de apreciere, cu o dinamică mai accentuată decât media pe regiune, iar cursul de referinţă a coborât la 3,5570 lei/euro.

"A fost o revenire a întregii regiuni, dar mai accentuată pe leu, poate şi în compensaţie faţă de pierderea mai amplă de luni", a afirmat un dealer. Analiştii din piaţa de capital spun însă că tensiunile din Georgia nu au afectat în niciun fel evoluţia cotaţiilor de la BVB. (Adina Vlad)

3 conducte din Caucaz, din cele patru, au fost închise din cauza situaţiei tensionate din regiune

Cititi si:

Efectul Osetia îşi arată colţii , de Cristina Oroveanu

UE încearcă să pună capăt războiului , de Ana-Maria Vieru

În Rusia, Putin a rămas ţarul , de Ana-Maria Vieru