Georgia caută stabilitatea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

>> Alegeri prezidenţiale şi referendum pentru aderarea fostei republici sovietice la NATO. După o campanie electorală marcată de scandaluri, acuzaţii şi proteste, alegătorii din Georgia

>> Alegeri prezidenţiale şi referendum pentru aderarea fostei republici sovietice la NATO.

După o campanie electorală marcată de scandaluri, acuzaţii şi proteste, alegătorii din Georgia sunt chemaţi mâine la urne pentru a-şi alege preşedintele şi a se pronunţa în legătură cu aderarea ţării lor la NATO. Prooccidentalul Mihail Saakaşvili, favoritul scrutinului, speră că va obţine un nou mandat, care îi va permite să-şi refacă imaginea după ce a reprimat violent manifestaţiile organizate de opoziţie în noiembrie la Tbilisi.

Alegerile prezidenţiale care vor avea loc sâmbătă în Georgia le oferă autorităţilor ce au venit la putere la Tbilisi după "Revoluţia Trandafirilor" din 2003 o şansă în plus pentru a reconfirma reputaţia ţării de bastion al democraţiei în fostul spaţiu sovietic.

Acest "blazon" a fost serios compromis la sfârşitul anului trecut, când preşedintele Mihail Saakaşvili, un apropiat al SUA, a instaurat starea de urgenţă şi a acceptat ca forţele de ordine să intervină în forţă împotriva sutelor de mii de membri ai opoziţiei, care i-au cerut demisia în stradă. În urma manifestaţiilor de amploare organizate de opoziţie, Saakaşvili a decis convocarea alegerilor prezidenţiale anticipate în primele zile ale acestui an.


Scrutinul de mâine reprezintă un test serios pentru liderul de la Tbilisi. Ales preşedinte în 2004 cu 96% din voturi, Saakaşvili a pierdut rapid încrederea georgienilor, care îl consideră vinovat pentru corupţia şi sărăcia din ţară.


Saakaşvili, ameninţat de un producător de vinuri


Scăderea popularităţii celui care a preluat puterea după Revoluţia Trandafirilor este reflectată şi în sondajele de opinie. Astfel, Saakaşvili este creditat cu 40% din intenţiile de vot, fiind urmat îndeaproape de Levan Gaşeşiladze, un producător de vinuri care reprezintă la scrutinul de mâine o coaliţie de grupări de opoziţie.

La alegerile prezidenţiale din Georgia, s-au mai înscris alţi patru candidaţi: Şalva Natelaşvili, de la Partidul Laburist, David Gamkreditze, de la formaţiunea Noile Drepturi, Gia Maisaşvili, de la Partidul Viitorul, şi Irina Sarişvili, din mişcarea politică Imedi. Programul pretendenţilor la fotoliul prezidenţial nu i-a convins însă pe trei sferturi din alegătorii din Georgia, care au afirmat că nu intenţionează să se prezinte mâine la urne.

Motive de iritare la Moscova

Pe lângă votul pentru viitorul preşedinte, alegătorii georgieni sunt chemaţi sâmbătă să se pronunţe şi asupra aderării ţării lor la NATO. Acest referendum vine pe fondul relaţiilor tensionate dintre Tbilisi şi Moscova, care nu a văzut cu ochi buni apropierea fostei republici sovietice de Occident.


Dacă în privinţa liderilor politici din ţară au opinii divergente, georgienii dau dovadă de consens când este vorba de politica externă. Potrivit unui sondaj dat publicităţii de Institutul Republican, alegătorii vor spune masiv "da" pentru apropierea de Alianţa Nord-Atlantică. Acest referendum nu va avea însă o consecinţă directă, ci vizează mobilizarea opiniei publice şi transmiterea unui mesaj de fidelitate Occidentului.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite