Georgia, sub asediul poliţiei

Saakaşvili a declarat stare de urgenţă pentru 15 zile, acuzând o tentativă de lovitură de stat a opoziţiei Ziare cenzurate, posturi de radio şi televiziuni închise, manifestaţii

Saakaşvili a declarat stare de urgenţă pentru 15 zile, acuzând o tentativă de lovitură de stat a opoziţiei

Ziare cenzurate, posturi de radio şi televiziuni închise, manifestaţii interzise, astfel au trăit georgienii prima zi a stării de urgenţă impusă de puterea de la Tbilisi după ciocnirile violente dintre forţele de poliţie şi opoziţia din Georgia.

Aceste măsuri, care vor funcţiona timp de 15 zile, au fost decise miercuri seară de preşedintele Saakaşvili.

Confruntat cu cele mai ample manifestaţii de la "Revoluţia Trandafirilor" din 2003, liderul de la Tbilisi a anunţat alegeri prezidenţiale anticipate pe 5 ianuarie, precizând că se va prezenta la scrutin pentru a obţine un nou mandat.

"A existat o tentativă de lovitură de stat şi, prin urmare, trebuie să reacţionăm", a declarat premierul Zurab Nogaideli, precizând că starea de urgenţă va fi ridicată când situaţia va reveni la normal. Ieri, pe străzile din Tbilisi nu se vedea nici urmă de manifestant al opoziţiei, ci doar patrule numeroase ale armatei şi poliţiei georgiene.

În centrul capitalei, impresionante dispozitive ale forţelor de ordine au fost desfăşurate pe străzile spre Parlamentul Georgiei, unde au avut loc miercuri ciocnirile între trupele speciale şi opoziţie, soldate cu peste 500 de răniţi. Mulţi dintre locuitorii capitalei au preferat să rămână acasă, iar unii nu ştiau exact ce au voie şi ce nu au voie în timpul stării de urgenţă.

În micile magazine din oraş, vânzătoarele se uitau la postul de televiziune de stat, singurul care difuzează ştiri. Restricţii s-au aplicat şi transportului în comun.

Câteva staţii de metrou au fost închise, iar traseele unor autobuze au fost deviate pentru a preveni venirea în masă a eventualilor manifestanţi. Aceste măsuri au fost decise miercuri seară de preşedintele Mihail Saakaşvili, pe care opoziţia îl acuză de corupţie şi autoritarism.

Moscova răspunde expulzărilor

Între timp, scandalul diplomatic ruso-georgian s-a acutizat. Trei angajaţi ai Ambasadei Rusiei în Georgia urmau să părăsească ieri teritoriul georgian, după ce Saakaşvili a acuzat serviciile secrete ale Moscovei că sunt implicate activ în escaladarea crizei de la Tbilisi.

Rusia a negat aceste acuzaţii, expulzând, la rândul său, trei diplomaţi georgieni.

Expulzările riscă să exacerbeze tensiunile deja existente din relaţiile ruso-georgiene, pe fondul separatismului regiunilor Abhazia şi Osetia de Sud, susţinute de Moscova.

Rusia a suspendat legăturile aeriene, terestre şi maritime cu Georgia, în septembrie 2006, după arestarea a patru ofiţeri ruşi acuzaţi de spionaj, care a dus la o gravă criză diplomatică.

SUA, în faţa unei alegeri dificile

Actuala stare din Georgia ar putea pune Washingtonul în faţa unei alegeri dificile - fie să-l sprijine pe Mihail Saakaşvili, a cărui popularitate este în cădere liberă, fie să stea să privească cum un aliat-cheie al său se afundă în haos într-un moment critic, relatează cotidianul britanic "The Times".

SUA atribuie Georgiei o importanţă geopolitică uriaşă, inclusiv în eventualitatea unei acţiuni militare împotriva Iranului. Potrivit "The Times", Washingtonul a făcut investiţii financiare importante în sprijinul lui Saakaşvili, considerat un democrat şi un prooccidental.

Situaţia din Georgia a provocat îngrijorare la UE, dar şi la NATO. Jaap de Hoop Scheffer a calificat drept "neconformă" cu valorile NATO instituirea stării de urgenţă în Georgia, ţară care doreşte să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice.