Generaţia Ni-Ni pune în pericol viitorul Spaniei

Peste 40 de procente din tinerii Spaniei nu au loc de muncă. Mulţi dintre ei nici nu studiază şi sunt dependenţi financiar de părinţii lor. Grupa de vârstă între 18 şi 25 de ani a fost etichetată de sociologi drept generaţia Ni-Ni – prescurtarea de la „ni estudian, ni trabajan“ (nici nu studiază, nici nu lucrează).

Guvernul de la Madrid este sub presiune după ce evoluţia negativă a economiei spaniole a lovit, în primul rând tinerii.

Peste 40 la sută din ei sunt şomeri. Cu alte cuvinte, unul din cinci tineri spanioli nu are loc de muncă. Cifra s-a dublat în ultimii doi ani. Sindicatele ameninţă cu greva, iar instituţiile financiare internaţionale precum FMI avertizează Executivul spaniol că piaţa muncii trebuie reformată fără întârziere.

Tinerii din Peninsula Iberică, spun sociologii citaţi de revista germană „Der Spiegel", şi-au pierdut speranţa şi cheful de viaţă specific vârstei. Spania are după Letonia (peste 22%) cea mai mare rată a şomajului (20%) din Uniunea Europeană. Problema locurilor de muncă creează un cerc vicios. „Cine nu are un job părăseşte ţara", constată ziariştii germani.

Următoarea piesă a dominoului: şomajul ridicat scade puterea de cumpărare a spaniolilor şi, în consecinţă, şi vânzările.

Yo-Yo sau dependenţa financiară de părinţi

Lipsa unui loc de muncă îi determină pe tinerii spanioli să rămână dependenţi de părinţii lor. Mulţi dintre ei se reîntorc în casa părintească în momentul în care au rămas fără job.

Citeşte şi:

Generaţia care nu vrea să muncească prea mult

Spania îmbătrâneşte: Tinerii, de la 25%, la 18% din populaţie

96% din tinerii spanioli sunt preocupaţi de şomaj

Adolescenţii spanioli sunt mai capricioşi decât alţi tineri din Europa

Din cauza crizei, spaniolii și-au schimbat obiceiurile când merg la supermarket

Spaniolii, la coada tineretului UE care părăseşte căminul familial

Psihologii, citaţi de „Der Spiegel" au numit fenomenul „Yo-Yo" după numele popularei jucării care constă din două discuri agăţate de un fir care sunt lăsate să cadă drept pentru ca apoi să se ruleze înapoi pe fir. Specialiştii de la Institutul Injuve susţin că dependenţa financiară de părinţi îi determină pe tinerii spanioli să nu protesteze faţă de situaţia economică din ţară, aşa cum se întâmplă, spre exemplu, în Grecia.

„Vorbim mai ales de persoanele până în 25 de ani, care nu au studii şi care trăiesc în casa părinţilor. Ele au sentimentul inutilităţii atât de dezvoltatat încât li se pare lipsit de sens să mai facă ceva să-şi câştige independenţa în toate felurile, pornind de la cea financiară", spune sociologul Enrique Gil Calvo, citat de presa germană. Efectul nociv al crizei asupra generaţiei tinere este creşterea abandonului şcolar.

Aproximativ 30 la sută din adolescenţii spanioli părăsesc şcoala înainte de obţinerea unei diplome de Bacalaureat. Iar lipsa pregătirii face mai dificilă găsirea unui loc de muncă.

FMI cere reforma pieţei muncii

Fondul Monetar Internaţional (FMI) face presiuni asupra guvernului socialist al lui Jose Luis Zapatero să ia „măsuri urgente şi hotărâte" pentru revirimentul economiei iberice. Piaţa muncii din Peninsulă trebuie reformată de la rădăcini, spune şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn.

Oficialul a transmis un mesaj clar guvernului de la Madrid: prea mulţi şomeri, prea mulţi spanioli care lucrează pe baza unui contract de muncă limitat. Fiecare al patrulea angajat spaniol are un astfel de contract. Iar guvernul spaniol a încurajat acest sistem de muncă.
Angajaţii cu contract de muncă limitat beneficiază de protecţie legislativă.

Ei pot fi concediaţi cu greu şi dacă se întâmplă primesc compensaţii mari. Prin urmare, restructurările s-au făcut tocmai în rândul spaniolilor care aveau contract pe termen nelimitat. Analiza realizată de specialiştii Fondului arată că „economia spaniolă a intrat în faza de stabilizare, dar că totuşi, revenirea acesteia este încă fragilă.

În consecinţă Guvernul de la Madrid şi‑a propus să reducă deficitul bugetar de la 11,2% (nivelul din 2009) la 6% în 2011. Potrivit aceloraşi planuri, în 2013, deficitul ar trebui să ajungă la limita acceptată de Uniunea Europeană, 3% din PIB. O analiză a Guvernului Zapatero arată că, pentru normalizarea deficitului, Spania trebuie să facă o economie de 50 de miliarde de euro la buget.

Austeritatea erodează Guvernul Zapatero

Până atunci, planul de austeritate provizoriu al guvernului Zapatero, de reducere a cheltuielilor la buget cu 15 miliarde de euro, a fost aprobat de Parlament săptămâna aceasta cu chiu şi vai. 169 au votat „pentru" şi 168 au votat „contra". Planul presupune tăierea salariilor bugetarilor spanioli cu 5%, restructurarea a 13.000 de locuri de muncă din instituţiile statului şi îngheţarea unor categorii de pensii.

De asemenea, mamele nu vor mai primi bonusurile de 2.500 de euro pe care le primeau la fiecare naştere. Măsurile au fost calificate de opoziţia de la Madrid drept „nedrepte şi improvizate", iar mai multe partide au cerut alegeri anticipate. Premierul Jose Luis Zapatero a respins însă vehement acest scenariu.

Economia iberică, retrogradată

Agenţia de rating Fitch a revizuit negativ calificativul de ţară al Spaniei de la AAA la AA+ şi a calificat perspectivele economice ale statului spaniol ca fiind „instabile".

Prognoza Fitch arată că procesul de revenire a economiei Spaniei va fi „mai dificil şi mai prelungit" decât în alte state ale zonei euro cu ratingul de ţară AAA. Agenţia apreciază că încetinirea ajustării economiei este cauzată, în principal, de lipsa de flexibilitate pe piaţa muncii şi de procesul de restructurare a băncilor spaniole.