Gemenii Kaczynski, la mâna polonezilor

După doi ani de crize şi scandaluri politice, alegătorii "bolnavului" Europei nu par decişi să acorde majoritatea parlamentară vreunui partid. Scrutinul nu va limpezi scena politică de la

După doi ani de crize şi scandaluri politice, alegătorii "bolnavului" Europei nu par decişi să acorde majoritatea parlamentară vreunui partid. Scrutinul nu va limpezi scena politică de la Varşovia.

Polonezii merg duminică la vot pentru a alege un nou parlament. După aproape doi ani de dispute neîntrerupte pe scena politică, scrutinul din 21 decembrie ar putea avea un deznodământ asemănător cu acela din 2005.

Alegerile anticipate vor fi câştigate, după cum arată sondajele de opinie, de un partid de dreapta. Extrem de fluctuante, sondajele au plasat în frunte, în ultimele săptămâni de campanie, când dreapta conservatoare a fraţilor Kaczynski (Partidul Lege şi Justiţie, la putere), când dreapta liberală (Platforma Civică, de opoziţie).

Cel mai recent sondaj, publicat de cotidianul "Gazeta Wyborcza" pe 11 octombrie, plasa Platforma Civică (PO) a lui Donald Tusk pe primul loc, cu 36% din intenţiile de vot, urmată la distanţă infimă, 34%, de Partidul Lege şi Justiţie (PiS).

Asta după ce, cu patru zile în urmă, PiS revenise pe primul loc în cadrul unei alte consultări privind intenţiile de vot. Alianţa Stânga şi Democraţii (LiD), condusă de fostul preşedinte Aleksandr Kwasniewski, este creditată cu 15%. Dintre formaţiunile mici, doar Partidul Ţărănesc Polonez (PSL) are şanse de a atinge pragul de 5% necesar intrării în parlament.

Rămâne incertă prezenţa în viitorul legislativ a foştilor aliaţi ai conservatorilor, Liga Familiilor Poloneze, grupare de extremă dreapta condusă de Roman Giertych, cu 4%, şi a partidului populist Autoapărarea a lui Andrzej Lepper, cu 3%.

Polonezii ar prefera o nouă coaliţie de dreapta

În cele şase săptămâni de campanie, PiS a mizat pe imaginea "unui partid al oamenilor obişnuiţi". "Noi nu reprezentăm elita", declara premierul Jaroslaw Kaczynski la un miting electoral din 3 octombrie. Folosindu-se de sloganuri puternice - lupta anticorupţie, patriotism -, tabăra conservatoare şi-a creat o vizibilitate puternică în comparaţie cu Platforma Civică, formaţiune criticată chiar şi de către susţinătorii liberali pentru lipsa sa de incisivitate şi pentru că nu a reuşit să impună un lider charismatic.

Liberalii au preferat să se concentreze aproape exclusiv pe atacarea politicii externe a Partidului Lege şi Justiţie, pe care l-a acuzat de deteriorarea imaginii Poloniei pe plan european. Analiştii estimează că nimeni nu trebuie să se aştepte la mari surprize. Rămâne de văzut dacă cei 30 milioane de polonezi cu drept de vot se vor prezenta în număr mare la urne.

La legislativele din 2005, rata de participare a fost de 40,57%. Comentatorii apreciază că numeroasele crize care s-au succedat de la venirea la putere a gemenilor Lech şi Jaroslaw Kaczynski i-au îndepărtat şi mai mult pe polonezi de lumea politică. La momentul actual e greu de prognozat "dreapta" care va ieşi câştigătoare la scrutinul din 21 octombrie.

Ce este sigur este că, indiferent de câştigător, acesta nu va dispune de o majoritate confortabilă în parlament pentru a putea forma un guvern monocolor. Platforma Civică şi-a exprimat deja disponibilitatea de a forma o alianţă cu PiS, LiD sau PSL. Partidul Lege şi Justiţie respinge o înţelegere cu stânga postcomunistă sau cu LiD, dar rămâne deschis altor colaborări.

De altfel, şi polonezii par tentaţi de a fi conduşi din nou de o coaliţie. Chestionaţi asupra acestei posibilităţi de către institutul GFK Polonia, 27% din ei au declarat că preferă o coaliţie a principalelor două formaţiuni de opoziţie, Platforma Civică şi Alianţa Stângă şi Democraţii. 18% au indicat că ar dori o alianţă a PiS cu PO, variantă care a eşuat însă în 2005, când cele două partide nu au ajuns la o înţelegere după alegeri.

Zona rurală preferă PiS

Premierul Jaroslaw Kaczynski se bucură de sprijinul locuitorilor din zonele rurale. Având în vedere această realitate, campania lui s-a axat pe criticarea bogaţilor, a celor privilegiaţi, a elitelor, a oamenilor corupţi, a comuniştilor, dar şi a oamenilor de afaceri. Ideile şefului guvernului au rezonat cu cele ale electoratului rural, oarecum ocolit până acum de reformele care "au săltat" restul ţării. Ţăranii îl sprijină pe Jaroslaw Kaczynski indiferent de gafele pe care acesta le face.

Iar premierul se foloseşte de orice mijloace pentru a culege voturi. El nu s-a dat în lături de la o apropiere de Radio Maryia, un post religios controversat, cu o mare influenţă în spaţiul rural. Condus de părintele Tadeusz Rydzyk, cunoscut pentru vederile xenofobe şi antisemite, Radio Maryia nu riscă nicio sancţiune legală pentru transmiterea prin eter a unor concepte periculoase.

Pe de altă parte, Jaroslaw Kaczynski nu a putut stabili un dialog cu tinerii. Marek Migalski, analist şi profesor la Universitatea din Silezia, afirmă că majoritatea tinerilor şi-ar dori să trăiască într-un stat european "normal şi tolerant" şi se simt de multe ori "stânjeniţi" de prestaţia politică a premierului. Numai că această atitudine nu se va reflecta neapărat şi la scrutin.

Ca şi în 2005, se preconizează că absenteismul în rândul tinerilor va fi mai ridicat decât în cadrul celorlalte categorii de vârstă.

Prestaţie slabă a premierului în două dezbateri televizate

Analiştii apreciază că premierul polonez Jaroslaw Kaczynski a ieşit destul de şifonat din dezbaterea faţă în faţă de vineri cu principalul său rival, liderul liberalilor, Donald Tusk. Kaczynski, care se prezintă ca "un cruciat anticorupţie", a abordat confruntarea în postură de favorit, dar în timpul dezbaterii în direct care a durat o oră a fost agitat şi nu a reuşit să demonstreze realizările guvernului său, în pofida unei economii în plin boom.

Tusk, care s-a plâns că postul public de televiziune favorizează partidul aflat la guvernare, a profitat de rara sa apariţie pe acest post pentru "a vinde" mesajul partidului său şi a-i cere socoteală lui Kaczynski pentru promisiunile neîndeplinite şi politica externă combativă a Poloniei din timpul mandatului său. "Tusk a câştigat fără niciun efort.

A dominat această dezbatere şi primul-ministru nu a avut iniţiativa niciun moment", a comentat un analist, care a precizat că sunt şanse ca disputa să fi influenţat alegătorii indecişi.

Anterior acestei dezbateri, premierul Kaczynski s-a confruntat cu fostul preşedinte Aleksander Kwasniewski, care s-a folosit de prilej pentru a bate toba pe deteriorarea relaţiilor Poloniei cu UE. "Dacă priviţi bine ce a reuşit să facă Polonia în cadrul Uniunii Europene, este cea mai mare catastrofă diplomatică imaginabilă", a declarat fostul şef al statului.

Republica gemenilor

Prima republică poloneză a luat sfârşit în secolul al XVIII-lea, când ţara a fost împărţită între Rusia, Prusia şi Austria, a doua, în urma invaziei trupelor hitleriste din 1939, iar cea de-a treia, în toamna anului 2005, momentul victoriei în alegerile parlamentare şi prezidenţiale a fraţilor Kaczynski.

Acum, polonezii trăiesc în cea de-a patra republică, cea "a gemenilor". Aceştia au câştigat cu o platformă electorală în care promiteau că vor îndepta ceea ce ei au numit reminiscenţe ale epocii comuniste: injustiţie socială, decădere morală, politică externă ineficientă şi, cel mai important, prezenţa foştilor comunişti în posturi influente în guvern şi în sectorul economic.

Una dintre formaţiunile cu care Partidul Lege şi Justiţie s-a aliat la început a fost Liga Familiilor Poloneze. Preşedintele partidului, Roman Giertych, a fost numit ministru al educaţiei, remarcându-se prin atacurile la adresa homosexualilor.

Tatăl său, membru în Parlamentul European, a recunoscut că este un admirator al fostului dictator spaniol Franco. Un alt membru al coaliţiei a fost Autoapărarea lui Andrzej Lepper, un susţinător al preşedintelui din Belarus, Aleksandr Lukaşenko.

Partidul a scăzut însă simţitor în sondaje, după ce membrii săi au fost acuzaţi că au solicitat favoruri sexuale unor femei în schimbul unor posturi. De altfel, întregul guvern a sfârşit prin a fi implicat într-o serie de scandaluri, îndepărtându-se de promisiunile făcute în timpul campaniei electorale.

Justiţie la tv

Operaţiunea de vânare a informatorilor fostelor servicii secrete comuniste a creat un sentiment de nesiguranţă în întreaga ţară. Totul a culminat cu o afacere care l-a avut în centru pe fostul ministru de interne Janusz Kaczmarek.

Un apropiat al premierului pe vremuri, Kaczmarek a decis să se răzbune după ce a fost demis. Într-un discurs în faţa parlamentului, el a susţinut că poliţia, la ordinul lui Jaroslaw Kaczynski, a supravegheat convorbirile telefonice atât ale politicienilor din opoziţie, cât şi ale aliaţilor. Pentru aceste declaraţii, fostul ministru a fost reţinut pentru scurt timp.

"Vedeta" Executivului a fost însă ministrul justiţiei, Zbigniew Ziobro, care "a regizat" arestarea mai multor politicieni suspectaţi de corupţie în faţa camerelor de televiziune. Coaliţia a început să se clatine serios anul acesta, la începutul lunii iulie, când liderul Autoapărarea, Andrzej Lepper, a fost demis din funcţia de ministru al agriculturii, fiind suspectat de implicare într-un caz de luare de mită.

În replică, el a decis să îşi retragă miniştrii din guvernul lui Jaroslaw Kaczynski şi să pună capăt alianţei cu partidul acestuia. Slăbit în urma plecării membrilor Partidului Autoapărarea, Executivul a fost la un pas de a fi destituit de către parlament.

Premierul a decis revocarea celor mai importanţi miniştri, pentru a-i forţa pe liberali să îşi retragă moţiunile de neîncredere la adresa unor miniştri. Imediat după ce moţiunile au fost retrase de pe ordinea de zi a Dietei, premierul i-a repus în funcţii pe miniştrii revocaţi. Numai că zilele coaliţiei erau numărate şi, în cele din urmă, Jaroslaw Kaczynski a fost nevoit să accepte organizarea de alegeri anticipate.

"Bolnavul" Uniunii Europene

Oficialii europeni speră că alegătorii polonezi nu le vor acorda un nou vot de încredere fraţilor Kaczynski. "Nimeni nu spune nimic, dar este evident că mulţi responsabili ar dori să vadă la Varşovia un alt premier", afirmă Stephen Bastos, un expert polonez din cadrul Consiliului pentru politică externă de la Berlin.

În ultimele săptămâni, fraţii Kaczynski au mai renunţat la discursurile antigermane şi eurosceptice, lansate imediat după accederea la putere. La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Lech Kaczynski s-a dus la Berlin pentru a încerca o detensionare a relaţiilor germano-poloneze. Guvernul de la Berlin a ţinut să insiste asupra faptului că întrevederea dintre Lech Kaczynski şi Angela Merkel a avut loc la solicitarea Varşoviei.

Polonezii s-au arătat moderaţi şi în cadrul recentelor negocieri privind noul tratat european, al cărui text final ar putea fi adoptat la summitul de la Lisabona, din 18 şi 19 octombrie. Europenii şi, mai ales, germanii nu par a fi păcăliţi de această schimbare bruscă de ton. Lucru de înţeles, după ce "gemenii polonezi" nu s-au sfiit să îi reamintească Germaniei de trecutul ei nazist. În cadrul unei dezbateri pe tema numărului de voturi din Consiliul de miniştri, Polonia a susţinut că acum ar fi avut mai mult de 38 de milioane de locuitori dacă nu ar fi existat Germania nazistă.

Cei doi fraţi s-au dovedit a fi negociatori imprevizibili, de multe ori "scoţând din pălărie" revendicări care nu aveau nimic de a face cu dosarele studiate de liderii europeni. Colegii de la Bruxelles au asistat cu stupoare la îndepărtarea nemotivată a unor responsabili care aveau experienţă în negocierile cu UE.
Mai multe luni, Varşovia nu a avut niciun reprezentant pe lângă UE, un post esenţial în angrenajul birocratic comunitar.

Economia "duduie"

În ciuda tuturor tulburărilor de pe scena politică, economia poloneză şi-a continuat creşterea, nefiind afectată nici măcar de recenta criză internaţională de pe piaţa creditelor. Anul acesta, creşterea economică preconizată este de circa 6,5%, iar pentru 2008, de 6%, în timp ce deficitul curent se menţine la cote minime. Şi inflaţia se află sub control, în pofida boomului din ultimii ani.

Cât priveşte şomajul, acesta a scăzut la 12%, după ce în urmă cu trei ani se afla la 20. Iar viitorul pare şi mai luminos. În perioada 2007-2013, ţara va primi fonduri structurale europene în valoare de 67 miliarde de euro, sumă ce reprezintă 3,5% din PIB.