Gazprom intră în Europa prin Balcani

Rusia continuă campania de obţinere a controlului asupra conductelor prin care alimentează cu gaze Europa de Vest Preşedintele Vladimir Putin a mai arătat o dată, ieri, în cadrul

Rusia continuă campania de obţinere a controlului asupra conductelor prin care alimentează cu gaze Europa de Vest

Preşedintele Vladimir Putin a mai arătat o dată, ieri, în cadrul summitului regional de la Zagreb, care este strategia energetică a Rusiei în Balcani. Cu o zi înainte, Gazprom şi Eni semnau un acord pentru construirea unei conducte de gaze pe sub Marea Neagră, care va alimenta Europa Centrală prin România şi sudul continentului prin Grecia.

În faţa presiunilor Occidentului de liberalizare a pieţei energetice ruseşti, primul obiectiv al Moscovei lui Putin a fost readucerea controlului asupra hidrocarburilor Rusiei la Kremlin - ceea ce s-a întâmplat, prin consolidarea gigantului Gazprom şi slăbirea până la dizolvare a unor rivale gen Yukos. Rusia doreşte acum să deţină controlul şi asupra conductelor prin care livrează petrol şi gaze în Europa - ceea ce va aduce Rusiei şi mai multă influenţă politică asupra Europei.

Moscova găseşte în noua şi vechea Europă parteneri pentru obiectivele sale mai repede decât au reuşit Uniunea Europeană şi Statele Unite să găsească capete de pod în spaţiul ex-sovietic pentru construirea unor conducte care să le servească hidrocarburile Asiei Centrale cu ocolirea teritoriului Rusiei.

Via Italia

Concernul de stat italian Eni şi concernul federal Gazprom au semnat, sâmbătă, la Roma, un acord de construire a unei conducte de gaze pe sub Marea Neagră, care să lege Rusia de centrul şi sudul Europei, prin Bulgaria. Conducta South Stream urmează să aibă 900 kilometri şi să fie gata în trei ani. Când gazul rusesc ar putea ajunge direct în Bulgaria, de unde să ia calea Austriei şi Europei Centrale prin România şi a Italiei şi Mării Adriatice prin Grecia. Gazprom este deja cel mai mare furnizor al Apeninilor, unde îşi va putea distribui gazul mai direct. În prezent, UE importă 40% din necesarul de gaze din Rusia, de care unele state central şi est-europene sunt strict dependente. Prin conducte ca Burgas-Alexandropolis sau Adria, petrolul rusesc va putea ajunge direct la Marea Mediterană, prin terminale în Grecia şi Croaţia.

Declaraţia de la Zagreb

Balcanii sunt ultimul teren european de competiţie între SUA şi Rusia. George W. Bush a spus, recent, la Tirana că SUA sprijină independenţa Kosovo indiferent de poziţia Rusiei. Vladimir Putin a avut ieri ocazia unei replici la fel de tranşante la Zagreb: Rusia va sprijini doar o soluţie acceptată şi de sârbi. Preşedintele american promitea statelor balcanice NATO şi chiar UE; preşedintele rus le face părtaşe la "o nouă strategie energetică în Balcani". Desigur, "Declaraţia de la Zagreb", din finalul summitului energetic regional, urma să se refere la "armonizarea obiectivelor Rusiei cu ale celorlalte state".

La întâlnirea cu Albania, Bulgaria, Bosnia, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Slovenia, România a fost reprezentată de preşedintele Băsescu. Care a repetat că "România nu acceptă ca energia să fie folosită ca instrument de presiune politică".

Întâlnire Băsescu - Putin, la Istanbul

Preşedintele Băsescu îl va întâlni din nou pe liderul moscovit, azi, la Istanbul, unde are loc summitul de 15 ani al Organizaţiei pentru Cooperarea Economică la Marea Neagră (OCEMN). Preşedinţia turcă pledează pentru relansarea cooperării în domeniul energiei, transporturilor, mediului şi crimei organizate. Statele membre ale OCEMN sunt ţările riverane - Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia, Ucraina - plus Albania, Armenia, Azerbaidjan, Grecia, Republica Moldova şi Serbia.