Gastronomia franceză, patrimoniu

Bucătăria franţuzească a concurat cu flamenco-ul spaniol. Rafinamentul culinar din Hexagon a ieşit câştigător după o luptă de trei ani.

Experţii comitetului interguvernamental al UNESCO, întrunit marţi la Nairobi, în Kenya, au apreciat că bucătăria franceză, cu prezentarea şi ritualurile sale, întruneşte condiţiile pentru a figura pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii. «Mâncarea face parte din identitatea francezilor», a explicat  Jean-Robert Pitte, preşedintele misiunii franceze care a promovat insistent, în ultimii trei ani, dosarul gastronomic al Hexagonului.

Ideea candidaturii franceze a fost lansată în 2006, de către un grup de gastronomi, pentru care «bucătăria înseamnă cultură». Comitetul de sprijin a strâns semnăturile a 400 de bucătari şefi de top, precum Paul Bocuse, Alain Ducasse sau Pierre Troisgros. Şi preşedintele Nicolas Sarkozy a făcut lobby, în 2008, pentru recunoaşterea bucătăriei franceze ca bun al patrimoniul umanităţii.

Chiar şi aşa, Parisul a avut emoţii: până de curând gastronomia a lipsit de pe lista valorilor imateriale. Iar Mexicul s-a opus încă din 2005 cererii formulate de francezi. La ediţia din acest an au fost depuse 51 de dosare. Lista patrimoniului cultural imaterial, instituită în 2003, vizează protejarea culturilor şi tradiţiilor populare. Ea urmează modelul celeilalte liste (materiale) a patrimoniului universal, ce include situri şi monumente, şi care datează din 1972.

România are deja incluse pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii Doina (selectată anul trecut la Abu Dhabi) şi dansul Căluşului (2005). În total, pe această listă figurează 178 de capodopere culturale.