„Frau Nein“ şi „Mister No“: sfârşitul armistiţiului

Premierul britanic David Cameron s-a dus degeaba la Berlin. Nu s-a înţeles cu Angela Merkel nici asupra unei implicări mai mari a BCE în rezolvarea crizei, nici în privinţa taxei pe tranzacţiile financiare.

David Cameron a declarat într-o conferinţă de presă la Berlin că uniunea monetară are nevoie de „un scut" credibil şi ar trebui să se folosească de toate instituţiile pentru combaterea crizei. Premierul britanic are în vedere aici în special implicarea Băncii Centrale Europene în rezolvarea crizei datoriilor.

În schimb, Angela Merkel a afirmat că este în favoarea unei abordări „pas cu pas". „Britanicii cer să folosim resurse mari pentru recâştigarea credibilităţii zonei euro. Dar trebuie să avem grijă să nu pretindem că dispunem de puteri pe care nu le avem, pentru că pieţele îşi vor da seama foarte repede", a afirmat cancelarul german, care se opune unei implicări a BCE de teama inflaţiei, a devalorizării euro şi în consecinţă a scăderii nivelului de cumpărare a germanilor. Întîlnirea de ieri de la Berlin între Merkel şi Cameron are loc pe fondul creşterii costurilor de finanţare şi pentru statele care nu au probleme bugetare, criza începând să se extindă de la Grecia, Italia, Spania şi la Franţa.

Planurile secrete ale Germaniei

Confruntarea dintre federalismul german şi euroscepticismul britanic a atins paroxismul în ultimele săptămâni. După ultimele informaţii care au apărut în presa de la Londra, întrevederea a fost una deosebit de tensionată.

Cotidianul „The Daily Telegraph " scrie că Germania a întocmit planuri secrete pentru a împiedica Marea Britanie să organizeze un referendum care să solicite transformarea Uniunii Europene, de teamă că acesta ar putea pune în pericol pachetul de salvare a eurozonei.  Documentul controversat, ajuns în posesia jurnaliştilor britanici, este  intitulat „ Viitorul UE: îmbunătăţirile necesare politicii de integrare pentru crearea unei Uniuni stabile" şi a fost redactat de Ministerul german de Externe. Publicaţia scrie despre existenţa unor planuri radicale pentru înfiinţarea unui nou organism european, care va putea să controleze economiile ţărilor cu probleme din eurozonă.

Enda Kenny, un irlandez venit cu bugetul la Berlin Foto: afp

Marea Britanie se teme că Germania intenţionează să se folosească de criza din eurozonă introducând o serie de măsuri ce vor conduce la erodarea suveranităţii naţionale şi vor deschide calea unui „superstat" european, cu propriile impozite şi planuri de cheltuieli stabilite de la Bruxelles, via Berlin.

Cea mai puternică economie din UE se pregăteşte pentru eventualitatea ca un număr de ţări europene, prea mari pentru a fi salvate, să intre în faliment.În documentul de şase pagini se vorbeşte despre crearea unui Fond Monetar European şi care implică şi un transfer de suveranitate de la statele membre. Acesta va avea puterea de a prelua ţările cu probleme şi a superviza economiile. Schimbările de tratat sunt doar o primă etapă „prin care UE se va dezvolta într-o uniune politică".

Londra nu acceptă taxa pe tranzacţii

Cei care au întocmit planul au luat în calcul şi modalităţile în care pot fi limitate schimbările tratatelor, pentru a urgenta reformele şi îi recomandă cancelarului Angela Merkel să-i ceară lui Cameron să renunţe la planurile privind un referendum în Marea Britanie, iar Londra să fie plasată într-un nou grup de state membre care nu se află în interiorul eurozonei. Partidul lui Merkel, CDU, a propus începerea negocierilor pentru integrarea fiscală a ţărilor din uniunea monetară, dacă nu se poate efectua acest lucru la nivelul întregii Uniunii Europene.

În schimb, Cameron intenţionează să facă presiuni în vederea recuperării unor puteri de la Bruxelles, în încercarea de a avea o Europă mai flexibilă. Premierul britanic îşi doreşte şi alte garanţii că membrii UE din afara uniunii monetare nu se vor lovi de piedici în privinţa accesului la piaţa unică şi în reglementarea unor domenii esenţiale, cum ar fi cel financiar. Susţinătorii cancelarului german susţin că Merkel nu va permite Marii Britanii să „scape" cu refuzul de a sprijini o taxă europeană pe tranzacţiile financiare.

Liderul grupului creştin-democraţilor din Bundestag, Volker Kauder, a declarat în cadrul conferinţei CDU de la Leipzig: „Pot să înţeleg de ce britanicii nu doresc o taxă pe tranzacţii, în condiţiile în care ei generează 30% din PIB din pieţele financiare din City din Londra. Dar să te intereseze doar propriul beneficiu şi să refuzi să contribui, să nu creadă britanicii că îi vom lăsa să scape". Britanicii n-au lăsat fără răspuns remarcile lui Kauder.

30% din PIB-ul Marii Britanii este asigurat din tranzacţiile financiare

Schaeuble: Londra va adopta moneda euro

Toate statele din Europa vor folosi într-o zi euro, inclusiv Marea Britanie, a declarat ministrul de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble, potrivit agenţiei locale DPA, citată de Bloomberg. Chiar dacă va fi nevoie să treacă o perioadă mai lungă, Marea Britanie va adopta eventual euro, a spus Schaeuble. În timp ce Germania „respectă" decizia Marii Britanii de a se alătura uniunii monetare, un euro stabilizat va convinge şi alte state să adopte moneda. „Se va întâmpla probabil mai rapid decât cred unii din Insulele Britanice", a spus ministrul. Europa şi-ar putea schimba tratatele „în 24 de luni" pentru a pune bazele unei uniuni fiscale în zona euro, a subliniat Schaeuble. Ministrul a reiterat apelul pentru introducerea unei taxe asupra sectorului financiar, în contextul întâlnirii de ieri dintre cancelarul german, Angela Merkel, şi premierul britanic, David Cameron.

Planul secret întocmit de Ministerul de Externe de la Berlin

Bugetul Irlandei, la control la Berlin

Temerile că Germania îşi va băga nasul în finanţele statelor membre ale zonei euro au crescut, ieri, după ce presa britanică a relatat că proiectul de buget al Irlandei a ajuns la politicienii germani. Presa britanică scrie că documentul cu planurile Dublinului privind salvarea ţării din criza datoriilor a circulat în Bundestagul german.

Premierul irlandez, Enda Kenny, care nici măcar nu a aprobat proiectul de buget al ţării sale, s-a văzut nevoit să nege că a fost controlat de Berlin. Ce-i drept, el s-a întâlnit, la începutul acestei săptămâni, cu Angela Merkel. Dar zvonurile că măsurile de austeritate luate de Irlanda mai trebuie să primească şi avizul Berlinului au accentuat temerile că Germania îşi foloseşte puterea economică ca pe o pârghie pentru a acumula puteri politice asupra celor 17 state din zona euro. Întrebat cum astfel de informaţii sensibile au ajuns în mâinile unei puteri străine, Kenny a răspuns că „nu are nicio idee" , subliniind că guvernul său nu a luat nicio decizie cu privire la conţinutul bugetului care urmează să fie prezentat la 6 decembrie.

De altfel, statele europene trebuie să se obişnuiască cu această „inspecţie", după ce, miercuri, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a anunţat că Executivul european va prezenta, săptămâna viitoare, două iniţiative pentru a întări supravegherea bugetelor statelor din zona euro şi a ţintelor lor economice. Prima priveşte întărirea supravegherii pentru statele zonei euro care experimentează turbulenţe financiare severe sau care cer asistenţă financiară.

A doua reglementare priveşte întărirea supravegherii pentru statele membre ale zonei euro aflate sub procedura de deficit excesiv. Iniţiativa va stabili condiţii pentru monitorizarea politicilor bugetare naţionale şi ar trebui să permită Comisiei şi Consiliului să examineze bugetele naţionale şi să adopte o opinie asupra lor înainte de adoptarea de către parlamentelenaţionale.

Viktor Orban apelează din nou la FMI

După o pauză de peste un an în care a susţinut că nu are nevoie ca cineva să-i impună cum să conducă economia, premierul ungar Viktor Orban a reluat negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, informează presa din Ungaria. Potrivit analiştilor, premierul a decis să treacă peste orgoliu, după ce s-au înmulţit zvonurile privind descalificarea de către agenţiile de rating a Ungariei.

„În sfârşit, guvernul s-a lăsat convins de realităţile economice şi s-a decis să revină la masa negocierilor cu FMI, după ce, în decurs de 18 luni a reuşit să ducă ţara la marginea falimentului", scrie cotidianul „Népszava". Ecoul acestei informaţii, care a ajuns la opinia publică joi, a avut un efect contradictoriu.

În prima fază, când Ministerul Economiei Naţionale a dat comunicatul, bursa de la Budapesta a crescut brusc, iar cursul euro a scăzut cu şase la sută raportat la forint, iar acţiunile OTP şi Mol au crescut cu opt, respectiv cu şase la sută. Dar situaţia s-a schimbat brusc, când delegaţia FMI care se afla la Budapesta a declarat că nu ştie nimic de intenţia guvernului, ceea ce a dus din nou la creşterea cursului euro.

Într-o emisiune a postului de radio Kossuth, Orban a declarat că Ungaria ar dori să încheie cu FMI un acord asigurătoriu, asemănător cu cel încheiat de România cu FMI. Acesta nu implică furnizarea de împrumut direct, dar va face posibil sprijinul FMI în cazul în care guvernul de la Budapesta ar avea nevoie urgentă de finanţare.