Franţa alege: Hollande, în faţa lui Sarkozy

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Socialistul François Hollande a obţinut între 28 şi 30% din voturi, iar Nicolas Sarkozy între 24 şi 27%. Pe locul trei s-a clasat candidata extremei drepte Marine Le Pen, care are între 17 şi 20,7% din sufragii.

Vremea la Paris de ziua alegerilor a fost în deplin acord cu starea de spirit a alegătorilor: enervantă, ploioasă, vântoasă şi total atipică. Zece candidaţi au intrat în cursă, dar primele rezultate arată că niciun candidat nu a câştigat peste 50% din prima rundă şi că primii doi clasaţi - François Hollande şi Nicolas Sarkozy - vor merge la înfruntarea din turul al doilea, pe 6 mai.

Miza principală a primului tur este care dintre cei doi candidaţi cu şansele cele mai mari va obţine cel mai bun scor: Sarkozy are nevoie să fie primul pentru a-şi relansa campania. Dacă Hollande va ieşi însă pe primul loc, atunci va fi probabil privit ca fiind imbatabil.

Promisiuni de la dreapta la stânga

Alegătorii au votat în contextul unei crizei a zonei euro tot mai acute şi a unui şomaj în creştere în Hexagon. Sarkozy (UMP - centru-dreapta) a promis că va păstra o „Franţă puternică" şi că va reduce deficitul uriaş al ţării, inclusiv taxându-i pe cei care părăsesc Franţa din motive fiscale.

A cerut şi prioritate europeană pe teritoriul statelor UE în privinţa licitaţiilor publice şi a ameninţat că va retrage Franţa din Schengen dacă ceilalţi membri nu vor face mai mult pentru a opri imigraţia ilegală dinspre state non-UE. Rivalul său socialist a promis justiţie socială, să mărească taxele impuse marilor corporaţii şi celor care câştigă peste un milion de euro pe an.

Preşedintele Sarkozy a venit la vot însoţit de soţia sa, Carla Bruni

Vrea şi să ridice nivelul salariului mediu, să creeze 60.000 de posturi de profesori şi să scadă vârsta de pensionare de la 62 la 60 de ani pentru anumite profesii. Entuziasm prea mare nu există însă pentru niciunul dintre ei, comentează BBC.

Dacă va fi ales, Hollande va deveni primul preşedinte de stânga de la François Mitterrand (1981-1995) încoace. Iar dacă Sarkozy va pierde, va deveni primul preşedinte de dreapta care nu este reales, de la Valéry Giscard d'Estaing.

Ceilalţi trei candidaţi clasaţi după Sarkozy şi Hollande contează pentru rezultatul turului al doilea. Marine Le Pen, lidera extremei drepte, a reuşit să refacă puţin din popularitatea Frontului Naţional, iar votanţii săi vor fi curtaţi probabil de tabăra de dreapta a actualului preşedinte. Jean-Luc Mélenchon, liderul alianţei de extremă-stânga, îşi va sfătui alegătorii să mizeze pe socialistul Hollande. Centristul François Bayrou (cel care la alegerile din 2007 s-a clasat pe locul al treilea) a dat semne că îşi va îndruma alegătorii către Sarkozy.

O altă miză: absenteismul

Un alt element important însă este absenteismul: din cei 43,2 milioane de alegători înregistraţi, până la 25% au susţinut că nu vor vota. Or, o rată de participare de 75% se consideră a fi slabă (la scrutinul din 2007, terminat cu victoria lui Sarkozy, prezenţa a fost de 83,8%).

Toţi candidaţii încearcă să îi convingă într-un fel sau altul pe reticenţi, iar socialiştii încearcă tehnici noi pentru Franţa. O echipă de tineri francezi care au studiat la Cambridge au recrutat 70.000 de voluntari care să bată la 3,5 milioane de uşi. Activitatea lor se concentrează în principal pe suburbii, unde există o mare concentraţie de minorităţi etnice şi unde alienarea şi absenteismul sunt mari.

Însă de la ultimelele alegeri prezidenţiale, absenteismul a bătut record după record, un semn de sfidare adresat de electorat tuturor taberelor politice. Francezii se declară dezamăgiţi de această campanie, care nu a fost la înălţimea mizelor.

În plus, scrutinul are loc chiar în mijlocul vacanţei şcolare. Din punct de vedere strict politic, absenteismul ar putea reface cărţile, dar nu se ştie exact care ar fi beneficiarul. Politologii francezi apreciază că acest absenteism l-ar putea penaliza atât pe Hollande, cât şi pe Sarkozy.

Un bărbat sau o femeie pe locul al treilea?

Pe durata întregii campanii, cele două Fronturi - de stânga şi de dreapta - s-au tot înfruntat. Dacă Marine Le Pen ar fi obţinut acest loc al treilea, ar fi însemnat un scor mai mare decât a obţinut tatăl său, în 2007 (10,44%). O asemenea performanţă ar fi validat demersul său de „dediabolizare" a Frontului Naţional, notează „Le Monde".

De partea sa, Frontul de stânga a încercat tot timpul să „îngroape" Frontul Naţional, încât un asemenea deznodământ ar constitui un eşec. Dacă liderul extremei stânga ar fi obţinut în schimb acest loc al treilea, ar fi avut o pondere mult mai mare în spectrul de stânga al vieţii politice şi un mare cuvânt de spus în faţa socialiştilor.

Preşedintele Sarkozy a venit la vot însoţit de soţia sa, Carla Bruni

Marine Le Pen spera să egaleze performanţa tatălui său

Rezultatul are o influenţă şi asupra vieţii politice a candidatului centrist, François Bayrou. Dacă rezultatul ar fi fost peste 10%, Bayrou ar fi fost mai puţin dispus să negocieze. Cu un rezultat mai slab însă, acesta va încerca să se integreze în ansamblul peisajului centrist, notează „L'Express".

Miza este mare şi pentru lidera ecologiştilor, Eva Joly. Ca orice candidat cu şanse slabe, spera să atingă pragul magic de 5% care permite rambursarea cheltuielilor de campanie. Ecologista este însă destul de departe, la 3%. Formaţiunii i s-a refuzat deja un împrumut bancar de 600.000 de euro.

Hollande, un Roosevelt european pentru Grecia

„Francezii votează cu sufletul întors către Atena", scrie cotidianul grec „To Vima". Hollande a sedus majoritatea publicaţiilor greceşti. „Ta Nea" notează că socialistul e un „Roosevelt european" şi speră că socialistul va reuşi să reorienteze politica europeană în favoarea creşterii.

Campanie ruptă de realitate

O campanie „frivolă", apreciază „The Economist", dând tonul aprecierilor din presa europeană. Majoritatea publicaţiilor europene apreciază că „adevăratele mize" - creşterea economică, competitivitatea, reducerea cheltuielilor publice au fost omise în favoarea unor subiecte secundare precum carnea halal sau gratuitatea permisului de conducere.

 „The Independent" scrie că „francezii nu vor vota pentru austeritate, dar exact asta vor avea". Campania a fost ruptă şi de realităţile europene, remarcă şi „Die Zeit".  La Bruxelles, campania franceză a stârnit mai multă plictiseală decât îngrijorare, dar există totuşi o curiozitate : cum va continua dialogul cu Franţa în funcţie de locatarul de la Elysée?

La Berlin, opinia analiştilor este că politica externă pro-europeană a Parisului nu se va schimba, indiferent cine va deveni preşedinte. Ei spun că, în caz de victorie a lui Hollande, după o scurtă perioadă de care va avea nevoie pentru a se instala la Elysée, nimic nu va sta în calea reeditării unui nou „tandem", de data asta, Merkel-Hollande.

Comentatorii reamintesc, în acest context, de tandemul model Mitterrand-Kohl, adică socialist-conservator, sau Giscard d'Estaing (conservator)-Helmut Schmidt (social-democrat). De altfel, Hollande a şi anunţat că prima vizită pe care o va face în străinătate, după ce va fi instalat, va fi la Berlin.

Marine Le Pen spera să egaleze performanţa tatălui său
În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite