Franţa vrea armată europeană

Noua iniţiativă a lui Sarkozy pune din nou în dificultate Germania Franţa îşi doreşte o apărare europeană comună la care să participe alte cinci state mari din Uniunea Europeană,

Noua iniţiativă a lui Sarkozy pune din nou în dificultate Germania

Franţa îşi doreşte o apărare europeană comună la care să participe alte cinci state mari din Uniunea Europeană, respectiv Germania, Marea Britanie, Spania, Italia şi Polonia.

Parisul pregăteşte un nou proiect de natură să pună Berlinul într-o situaţie delicată, potrivit cotidianului "Der Spiegel", citat de AFP. Într-un articol consacrat disputelor dintre preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel, "Der Spiegel" comentează că această ultimă propunere, care se referă la domeniul apărării, îi va crea dificultăţi Angelei Merkel din cauza lipsei de popularitate a angajamentului armatei germane în Afganistan.

"Din câte se aude la Bruxelles", sediul Uniunii Europene şi NATO, preşedintele francez ar vrea ca cele şase mari ţări europene să formeze un nucleu al apărării UE, scrie publicaţia germană.

2% din PIB pentru apărare

Contribuţia fiecărei participante la această forţă de intervenţie comună ar consta în circa 10.000 de militari, iar condiţia principală ar fi alocarea a doi la sută din produsul lor intern brut pentru bugetul apărării, precizează sursa citată. Doar Marea Britanie şi Franţa îndeplinesc în prezent acest ultim criteriu. Germania nu alocă decât 1,2 la sută din PIB pentru apărare.

"Este dificil de imaginat acum o majoritate în Bundestag care să susţină sporirea bugetului militar de la 29 la 50 de miliarde" de euro, scrie "Der Spiegel". Sarkozy a făcut din consolidarea apărării europene o prioritate a preşedinţiei franceze a UE, în a doua jumătate a acestui an. Analiştii sunt de părere că Sarkozy pregăteşte şi întoarcerea Franţei în comandamentul militar integrat al NATO, pe care l-a părăsit în 1966

Tandemul franco-german scârţâie

Între Franţa şi Germania au apărut în ultima vreme o serie de neînţelegeri, mai ales în privinţa unor dosare economice, cum ar rolul Băncii centrale europene şi deficitele publice. Subiectul care a iritat cel mai tare Berlinul a fost însă proiectul francez pentru Uniunea Mediteraneeană.

În timp ce Nicolas Sarkozy vrea să facă din această uniune prioritatea numărul 1 a viitoarei preşedinţii franceze a UE, cancelarul Angela Merkel se teme că noul "şantier" euromediteraneean va diviza Europa. Dificultăţile survenite în relaţiile franco-germane au devenit şi mai acute din cauză că tandemul preşedinte-cancelar format acum de Sarkozy-Merkel nu funcţionează conform tradiţiei postbelice.