Franţa: socialism cu faţă populistă

Cei doi socialişti care au mai rămas în cursa pentru nominalizare la prezidenţiale promit francezilor revenirea asupra reformei pensiilor, impozite pentru bogaţi, menţinerea programului de 35 de ore de muncă pe săptămână.

Fostul lider al socialiştilor francezi, François Hollande, s-a clasat pe primul loc la alegerile primare organizate duminică de Partidul Socialist pentru desemnarea candidatului la prezidenţialele din 2012, potrivit rezultatelor anunţate în noaptea de duminică spre luni. Hollande, în vârstă de 57 de ani, a obţinut 39% din voturi, devansând-o pe Martine Aubry, în vârstă de 61 de ani şi actual şef al partidului, care a obţinut 31% din voturi. 

Cei doi urmează să se confrunte într-un nou tur de scrutin, care va avea loc duminica viitoare şi care se anunţă foarte strâns. În primele declaraţii făcute după anunţarea rezultatelor aproape definitive, primii doi clasaţi au făcut un apel la unitate. Hollande a cerut o mobilizare masivă pentru candidatura sa, apreciind că este în măsură să facă faţă „provocărilor cu care se confruntă ţara" şi prezentându-se drept „candidatul schimbării". El poate conta, până acum, pe sprijinul lui Manuel Valls, care reprezintă aripa de dreapta a partidului şi a obţinut 6 la sută din voturi. Şi Martine Aubry a făcut declaraţii similare. „În al doilea tur, voi aduce schimbarea de fond. Şi, pe această bază, adunându-i pe toţi cei care vor cu adevărat să schimbe ţara noastră (...), îl voi învinge pe Sarkozy în 2012", a spus ea.

Royal, marea învinsă

Marea învinsă a scrutinului este Ségolène Royal, în vârstă de 58 de ani, fost candidat socialist la alegerile prezidenţiale din 2007. Ea a obţinut numai 7% din voturi şi s-a clasat pe locul al patrulea. De altfel a fost singura care a avut onestitatea să se declare „decepţionată" de rezultatul de duminică seară.

Segolene Royal s-a clasat abia pe locul patru   Foto: afp

Montebourg face cărţile

Marea surpriză a fost Arnaud Montebourg, în vârstă de 48 de ani, susţinător al „demondializării" şi protecţionismului european, care s-a clasat pe locul al treilea, cu 17% din voturi. El nu le-a făcut încă nicio recomandare alegătorilor săi, care au posibilitatea să decidă rezultatul turului al doilea. Cu toate acestea, atât tabăra lui Hollande, cât şi cea a lui Aubry şi-au multiplicat apelurile către Montebourg şi simpatizanţii săi. Analistul politic francez Bruno Julliard, dar şi politicianul Laurent Fabius sunt de părere că simpatizanţii lui Arnaud Montebourg se vor îndrepta spre Martine Aubry, deoarece ideile promovate de aceasta sunt mai apropiate de cele ale lui Montebourg.

Arnaud Montebourg, un surprinzător loc trei

Aubry mai contează şi pe votanţii lui Ségolène Royal, deşi sunt voci care spun că, în ciuda faptului că nu mai este partenera de viaţă a lui François Hollande, îl va ajuta pe el în confruntarea cu Aubry. Tabăra conservatoare a preşedintelui Nicolas Sarkozy a recunoscut şi ea „succesul cantitativ" al mobilizării socialiştilor, dar a relativizat impactul ei, chiar dacă sunt neliniştiţi de ultimele victorii ale PS. Extrema dreaptă şi extrema stângă au lansat apeluri către alegătorii lui Arnaud Montebourg.

Ce promit socialiştii

Candidaţii socialişti promit un nou model de dezvoltare economică pentru a stimula competitivitatea Franţei, cu accent pe educaţie, combaterea şomajului şi crearea de noi locuri de muncă, din care 300.000 pentru tineri. Ei mai promit reducerea deficitului public în 2014 şi o creştere economică anuală de 2,5%.

Martine Aubry merge în turul doi 

PS vrea să renunţe şi la „regula de aur" privind deficitul public, pe care Sarkozy şi-o dorea introdusă în Constituţie. Socialiştii mai promit scutiri de taxe pe proprietate şi impozite mai mici pentru localurile publice. De asemenea, propun introducerea a două tipuri de impozit pe profit: firmele care reinvestesc profitul să plătească un impozit de 20 la sută, faţă de 40% cât vor plăti cele care îşi vor încasa dividendele.

Stânga vizează şi o revizuire a reformei pensiilor realizată în 2010 de preşedintele Sarkozy şi în urma căreia vârsta pentru o pensie completă a urcat de la 60 de ani, la 62 de ani. François Hollande, a cărui politică este orientată spre generaţiile următoare, promite să ţină în frâu deficitul public, să creeze, în cinci ani, 60.000 de locuri de muncă pentru cadrele didactice şi să impună un nou impozit companiilor petroliere. 

Martine Aubry este o susţinătoare a programului de lucru de 35 de ore pe săptămână şi îşi propune reducerea deficitului cu 10 miliarde de euro, dar şi tăieri de taxe şi reducerea cu 30%  salariilor preşedintelui şi primului ministru. Arnaud Montebourg susţine că statul ar trebui să-şi crească participaţia la bănci pentru a avea un cuvânt de spus mai greu, în cadrul acestor instituţii financiare.

"În al doilea tur, voi aduce schimbarea de fond.''
Martine Aubry liderul socialiştilor francezi

Preşedinţii celei de-a V-a Republici Franceze

- Charles de Gaulle, 1959-1969 ( dreapta)
- Georges Pompidou, 1969-1974 (dreapta)
- Valéry Giscard d'Estaing, 1974-1981 (dreapta)
- François Mitterrand*, 1981-1995 (stânga)
-  Jacques Chirac, 1995-2007 (dreapta)
- Nicolas Sarkozy, 2007- (dreapta)

* În 1981, François Mitterrand devenea primul preşedinte francez de stânga ales prin sufragiu universal. Până astăzi, a rămas şi singurul socialist ales în cea mai înaltă funcţie a statului francez, moştenitorii săi eşuând de trei ori la porţile Palatului Elysée. După 14 ani petrecuţi în funtea ţării, Mitterrand a devenit un exemplu de urmat pentru socialiştii de azi.

Record de alegători la scrutinul socialiştilor

Două milioane şi jumătate de alegători s-au mobilizat duminică pentru a-i departaja pe cei şase candidaţi la alegeri primare al Partidului Socialist din Franţa. Obiectivul minim fixat de socialişti era un milion de votanţi. Cu o cifră cel puţin dublă, liderii partidului vorbesc de „un succes uriaş, care demonstrează că socialiştii sunt pregătiţi pentru alegerile de anul viitor".

„E un fel de NU spus lui Nicolas Sarkozy", susţin unii dintre liderii socialiştilor. Cei şase candidaţi aflaţi în cursă au salutat rata mare a participării. De pe urma acestei participări socialiştii au avut şi un câştig financiar, deoarece contribuţia minimă pentru a putea vota a fost de un euro. La primarele de duminică - denumite de socialişti „alegeri cetăteneşti" - a avut voie să participe orice francez înscris pe listele electorale. Ca să poată vota, el trebuia doar să prezinte un act de identitate şi să plătească cel puţin un euro, sumă necesară pentru organizarea acestui scrutin. De asemenea, fiecare alegător va trebui să semneze o aşa-zisă „cartă de aderare la valorile stângii". E vorba de un text în care se spune: „Mă recunosc în valorile stângii şi ale Republicii, în proiectul unei societăţi de libertate, egalitate, fraternitate, laicitate, justiţie şi progres solidar".

 Régis Juanico, trezorier al PS, a declarat pentru „L'Express" că au fost alegători care au dat şi 150 de euro. Potrivit estimărilor Partidului Socialist, s-ar fi strâns aproximativ 3,5 milioane de euro, faţă de 1,5 milioane de euro cât era scenariile cele mai optimiste ale PS. Aproape zece mii de birouri de votare au fost instalate în toată Franţa, mai ales în locurile publice în care sunt organizate în mod tradiţional scrutinurile republicane. A fost scrutin secret, sub supravegherea unui reprezentant al justiţiei. Acesta va verifica apoi dacă listele folosite, obţinute de la autorităţi, vor fi distruse imediat după ce alegerile se vor încheia. În acest fel, se pierde urma simpatizanţilor de stânga, opţiunea politică a alegătorului rămânând secretă.

2,5 milioane de francezi au votat în cadrul alegerilor primare ale socialiştilor.