Franţa: România nu poate adera la Schengen din cauza moldovenilor

Noul argument al Guvernului de la Paris pentru amânarea aderării la Schengen este diferendul frontalier cu Republica Moldova. Abia remaniat, Guvernul francez reia discursul critic. Incapacitatea României de a securiza graniţele a fost readusă în prim-plan de succesorul lui Pierre Lellouche.

Într-o declaraţie în faţa deputaţilor francezi, noul secretar de stat pentru Afaceri Europene de la Paris, Laurent Wauquiez, a susţinut că, dacă România va fi acceptată în Schengen, nu ar fi în stare să controleze bine graniţa estică a Uniunii Europene. Argumentul oficialului francez este ritmul cu care acordă România paşapoarte moldovenilor de peste Prut. „Nu ne vom implica în angrenaje ce ne-ar slăbi frontierele şi capacitatea Europei de a gestiona şi controla fluxurile migratorii", a asigurat Wauquiez, citat de AFP.

„Mesajul Franţei este simplu: desigur, uşa nu este închisă pentru România şi Bulgaria, însă este necesar ca nişte criterii simple să fie respectate. Primul criteriu este acela că trebuie să fim siguri pe frontierele noastre", a  adăugat oficialul. El a precizat că România nu recunoaşte o frontieră cu Republica Moldova având în vedere fluxul de imigranţi care trec pe acolo, ca şi când nu ar exista o graniţă. „Noi recunoaştem frontiera cu Moldova: avem deci o problemă, un obstacol în aderarea în prezent a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen", a completat secretarul de stat. Este adevărat că Tratatul privind regimul de frontier româno-moldovean semnat la Bucureşti de premierul Filat şi ministrul de Externe Baconschi nu a fost ratificat încă de nicuna dintre ţări, deci nu este în vigoare. 

Ungaria ne ia apărarea

„Dacă le încredinţăm frontierele noastre, este legitim să avem toate garanţiile că aceste frontiere vor fi păzite bine de suficienţi grăniceri capabili să demonstreze vigilenţa la care avem dreptul să ne aşteptăm" le-a mai spus el deputaţilor francezi. „Acum, nu se întâmplă aşa. Deocamdată, activitatea nu este satisfăcătoare", a subliniat Wauquiez amintind şi de problemele la capitolul corupţie, pe care le are România. Săptămâna trecută, oficialul aflat în vizită la Budapesta, s-a contrat cu omologul ungar, Enikö Györi, pe tema acceptării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen la termen, însemnând 27 martie 2011. În timp ce oficialul de la Budapesta a reafirmat că extinderea Schengen cu cele mai noi membre ale Uniunii reprezintă o prioritate a preşedinţiei sale a UE, Laurent Wauquiez a amintit de corupţia din România şi de diferendele cu vecina de la est pe tema frontierei comune.

Guvern remaniat, discurs vechi

„Dacă România şi Bulgaria intră în spaţiul Schengen, frontiera lor externă devine şi frontiera noastră externă. Dacă le încredinţăm frontiera noastră, trebuie să avem toate garanţiile că acolo nu există nicio problemă legată de corupţie", a declarat secretarul de stat francez citat de presa ungară. „Franţa nu spune un NU de principiu extinderii. Doar ţine ca toate criteriile să fie îndeplinite", a insistat el. Numirea în funcţie, luna trecută, a lui Laurent Wauquiez a adus speranţa şi la Bucureşti şi la Paris, că se vor reîncălzi relaţiile dintre Paris şi Bruxelles, pe de-o parte, şi, pe de-altă parte relaţia Paris - Bucureşti (zdruncinate de problema rromilor. Totuşi, Wauquiez reia şi nuanţează discursul predecesorului Pierre Lellouche. Acesta din urmă invoca, în noiembrie, ca argument pentru amânarea aderării României la Schengen controlul deficitar la graniţa cu Moldova, cauzat de acordare de paşapoarte româneşti moldovenilor. „Evaluările de care dispunem rămân preocupante. Va trebui să ne asigurăm de impactul creşterii fluxurilor migratorii ilegale, prin Turcia, pe la frontiera bulgară şi română, de capacitatea acestor două ţări de a deveni frontierele externe ale UE într-un context în care, de exemplu, frontiera româno-moldoveană rămâne prost controlată, din cauza distribuirii dincolo de frontieră a mii de paşapoarte româneşti, a găurii negre pe care o reprezintă teritoriul transnistrean separatist şi a nivelului corupţiei din Ucraina. Trebuie să ţinem cont de toate acestea când vorbim de extinderea spaţiului Schengen, care ţine de securitatea întregului spaţiu", a argumentat Lellouche.

Termenul „Ţigan" dăunează imaginii

Aderarea ţării noastre la Schengen, în primăvară, este pusă în pericol şi de schimbarea termenului de „rom" cu „ţigan" dorită de membri ai partidului la guvernare, comentează „The Guardian". Deputatul PDL Silviu Prigoană a depus în acest sens o propunere legislativă care a primit susţinere din partea preşedintelui Traian Băsescu şi a Academiei Române. „Acesta nu este genul de mesaj de care este nevoie în contextul negocierilor delicate privind intrarea României în spaţiul Schengen", avertizează „The Guardian".

"Dacă le încredinţăm frontierele noastre, este legitim să avem toate garanţiile că aceste frontiere vor fi păzite bine."
Laurent Wauquiez secretar de stat pentru Afaceri Europene în Franţa

Oficial pe Facebook

A devenit secretar de stat pentru Afaceri Europene în Franţa după remanierea de luna trecută a Guvernului de la Paris. Lăudat pentru tinereţea sa (35 de ani) şi pentru viziunile sale proeuropene, membru al partidului lui Nicolas Sarkozy (UMP), Wauquiez este relativ popular în rândul francezilor. A fost primar  în Le Puy en Velay, deputat şi consilier pe comunicare la Guvern. Extrem de sociabil pe Facebook şi Twitter, el este pasionat de muzica electro şi cultura arabă.

Politica dublă a României ( Adrian Cioroianu fost ministru de Externe)

Din păcate, părerea exprimată de secretarul de stat francez Laurent Wauquiez nu este singulară în cadrul Uniunii Europene. Vedem şi în presa britanică şi germană că şi alte ţări au ridicat semne de întrebare privind politica Bucureştiului faţă de Republica Moldova. Există această percepţie că România a dus o politică dublă faţă de Chişinău: pe de-o parte a recunoscut independenţa Republicii Moldova, pe de altă parte, a tratat-o ca pe o provincie românească. Franţa caută argumente în favoarea amânării aderării ţării noastre la Schengen, dar, din păcate, oficialii români au oferit şi ei argumente în favoarea acestei teorii. Bucureştiul a avut în ultima vreme multă retorică: ba cu acordarea cetăţeniei româneşti moldovenilor, ba cu ideea Unirii avansată chiar de preşedintele României. Cât despre problema rromilor, mă tem că este la fel ca Schengen, doar o consecinţă a relaţiilor dintre România şi Franţa, în prezent, mult sub nivelul legăturilor tradiţionale între cele două ţări. Şi De Gaulle, şi Ceauşescu se înţelegeau mai bine. Între Paris şi Bucureşti există o problemă de fond, care abia acum a ieşit la suprafaţă sub diverse forme. Noi mizam ca Franţa să fie principalul susţinător şi s-a dovedit a fi cel mai exigent profesor.

„Francezii caută motive" (Ciprian Ciucudirector programe CRPE)

Secretarul de stat pentru Afaceri Europene de la Paris este puţin cam în urmă cu informaţiile pentru un oficial de rangul său dacă susţine că între România şi Moldova există diferende privind frontiera. Ar trebui să-şi „updateze" cunoştinţele. România şi Republica Moldova au semnat în urmă cu o lună un Tratat privind regimul frontierei şi, în plus, nu există nicio neînţelegere privind graniţa comună. Politica Bucureştiului privind acordarea cetăţeniei române moldovenilor de peste Prut nu are nicio legătură cu condiţiile de aderare la spaţiul Schengen. Criteriile în funcţie de care o ţară este acceptată în Schengen sunt strict tehnice. Consiliul UE ar trebui să ia decizia privind intrarea României şi Bulgariei în zona Schengen tot pe baza îndeplinirii condiţiilor tehnice de securizare a frontierelor. Franţa, care a susţinut numirea românului Dacian Cioloş în postul de comisar pentru Agricultură, şi-a schimbat radical şi inexplicabil politica faţă de România. Acum, oficialii francezi caută tot felul de motive să împiedice aderarea ţării la Schengen. Cred că strategia Parisului nu are de-a face cu securitatea în Schengen, ci cu politica internă în Hexagon.

Fără controale la frontieră, dar monitorizaţi

Reţineri faţă de extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria, în primăvară, nu are doar Franţa. Olanda condiţionează aderarea ţării noastre la Schengen de scăderea nivelului corupţiei. Haga vrea să aştepte raportul CE pe Justiţie din vară, ca să decidă, dacă ridică sau nu controalele la frontieră în cazul României.

Ambasadorul Olandei la Bucureşti, Tanya van Gool, a explicat pentru „Adevărul" că ţara ei trebuie să aibă garanţia că poliţiştii care vor controla graniţele României o vor face bine. Diplomatul a explicat că şi salariile mici pot crea presiune asupra funcţionarilor publici, care, într-o asemenea situaţie, s-ar putea gândi la alte surse de câştig.

Corupţia la graniţe

În cazul Germaniei, declaraţia de susţinere pentru aderarea României la Schengen a fost făcută chiar de cancelarul Angela Merkel, la Bucureşti. Tot atunci, şeful Guvernului de la Berlin a avertizat asupra riscului pe care-l prezintă corupţia la frontiere. Austria susţine şi ea lărgirea spaţiului Schengen cu cele mai noi state din UE. Însă, zilele trecute, ministrul de Interne de la Viena, Maria Fekter, a declarat că România şi Bulgaria ar trebui să fie monitorizate, în cazul în care aderă la spaţiul Schengen în martie 2011. Maria Fekter a apreciat că deficienţele în combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate din România sunt preocupante nu doar pentru ţara ei. Aderarea la spaţiul Schengen este o obligaţie a statelor UE, acordul fiind inclus în acquis-ul comunitar.