Fondatorul WikiLeaks, arestat pentru „sex pe nepregătite“

Assange este acuzat că a violat şi molestat două suedeze. Acestea ar fi fost obligate să întreţină raporturi sexuale neprotejate. Julian Assange s-a dus de bunăvoie la poliţia din Londra. Cauţiunea i-a fost refuzată, dar avocaţii au explicat că se vor opune extrădării în Suedia. Între timp, vor continua dezvăluirile.

Arestarea lui Julian Assange (39 de ani) s-a petrecut în toiul scandalului declanşat de publicarea celor peste 250.000 de „note informative", confidenţiale şi secrete, care au circulat între ambasadele Statelor Unite din lume şi Washington.

Poliţia londoneză susţine că împotriva fondatorului WikiLeaks există patru capete de acuzare:  unul privind constrângerea victimelor, două legate de molestări sexuale şi unul privind violul, toate faptele fiind comise în luna august a acestui an. Australianul, acuzat de SUA că prin publicarea documentelor diplomatice secrete, şi a documentelor despre fronturile de luptă din Irak şi Afganistan, pune în pericol securitatea Americii şi viaţa a mii de oameni, recunoaşte că a întreţinut raporturi sexuale cu două femei în timpul unei vizite în vară, în Suedia.

Acuzaţii neclare

 Potrivit jurnaliştilor de la „Sky News"'Assange ar fi întreţinut relaţii sexuale cu două femei pe 15 şi 17 august. Iar acestea au depus plângere la poliţie abia două zile mai târziu susţinând că au fost molestate şi violate.  Fondatorul site-ului de investigaţii a asigurat că a fost vorba de o relaţie consimţită de cele două reclamante. Mark Stephens, avocatul lui Assange, susţine că ancheta nu are niciun fel de bază, ci face parte dintr-o campanie de denigrare şi incriminare a WikiLeaks, coordonată cel mai probabil de Washington.

Stephens a declarat iniţial, la primul mandat de arestare pe numele australianului, că are nelămuriri asupra acuzaţiei de „sex pe nepregătite". Un raport al poliţiei suedeze citat de tabloidul „Daily Mail" invoca ruperea prezervativului în timpul partidei de sex pe care a întrţinut-o Assange, de unde şi nuanţa  „pe nepregătite".

A cerut ajutorul Australiei

Potrivit unei informaţii difuzate de „Channel 4" fondatorul WikiLeaks ar fi cerut asistenţă la consulatul Australiei din Londra, încercare care se pare că a eşuat. Cert este că cei doi avocaţi ai săi se vor opune oricărei încercări de extrădare a fondatorului WikiLeaks, în condiţiile, în care riscul cel mai mare este ca acesta să fie predat americanilor. Analiştii britanici amintesc că Julian Assange nu este inculpat şi doar audiat ca martor. ,,Magistraţii britanici sunt cei care decid dacă îl trimit în Suedia, deşi şi anchetatorii de la Stockholm ar putea să se deplaseze la Londra pentru investigaţii", relatează „Sky News". 

Cine se ascunde în spatele arestării?

Presa internaţională speculează că în spatele încercărilor procurorilor suedezi (un prim mandat de arestare fiind anulat pentru că nu era completat corect) de a-l extrăda pe fondatorul WikiLeaks, se află SUA, care se tem de publicarea unui anumit document diplomatic secret.
Kristinn Hrafnsson, un purtător de cuvânt al site-ului de investigaţii a acuzat public că arestarea lui Assange este un atac la adresa libertăţii presei. „Oricare ar fi evoluţia situaţiei lui Assange, ea nu ne va schimba planurile legate de publicarea documentelor", a asigurat Hrafnsson. Între timp, Visa şi Mastercard au blocat viramentele bancare către WikiLeaks. Contul lui Assange din Elveţia a fost şi el blocat.

Copilăria chinuită a unui geniu

Cu cât presiunile internaţionale asupra WikiLeaks cresc, cu atât persoana lui Julian Assange trezeşte mai mult interes opiniei publice. Ambiţios, de o inteligenţă sclipitoare şi un geniu în spargerea codurilor computerelor. Este mai mereu pe fugă, rezistă la nesomn şi la nemâncare, îşi schimbă înfăţişarea extrem de rapid. Cam aşa îl descriu, într-un documentar BBC, colegii de muncă, pe Julian Assange cel care a fondat în 2006 de site-ul de investigaţii WikiLeaks.  Assange s-a născut în 1971, în nordul Australiei, într-o familie de artişti de teatru.

A călătorit foarte mult cu ei prin turnee. Mama sa s-a recăsătorit iar Assange  ar fi fost abuzat de tatăl vitreg, membru al unui „cult puternic".  Assange s-a căsătorit la 18 ani şi a  devenit tatăl unui băieţel. Mariajul său s-a destrămat rapid şi a trebuit să lupte pentru custodia copilului. Student la matematică şi fizică, australianul a devenit un geniu al calculatoarelor şi al criptografiei.  În 1995 a fost amendat pentru hacking dar a scăpat de închisoare. Assange susţine că a învăţat de la Koestler, Kafka şi Soljeniţin că adevărul, creativitatea, iubirea şi compasiunea sunt inevitabil corupte de orice instituţie.

"Oricare ar fi evoluţia situaţiei lui Assange, ea nu ne va schimba planurile legate de publicarea documentelor."
Kristinn Hrafnsson purtător de cuvânt WikiLeaks

O sută de copii ale secretelor SUA

În interviul acordat „The Guardian", Julian Assange a declarat că peste 100.000 de oameni au copii criptate ale notelor diplomatice ale SUA. El a promis că, dacă i se întâmplă ceva, „cheia decodării va fi făcută publică".

Ce efecte au dezvăluirile WikiLeaks

Niciunul dintre documen­tele publicate de WikiLeaks nu oferă o perspectivă nouă asupra politicii mondiale. Există câteva telegrame cu potenţial de a genera scandal. De exemplu, puţini se îndoiau de faptul că diplomaţii trimişi la ONU au rolul de a trage cu ochiul la planurile altor ţări. Dar dezvăluirea privind diplomaţii americani instruiţi să acţioneze ca spioni, furând datele personale ale unor  înalţi oficiali, a provocat indignare.

La fel, dezvăluirea privind trasportul de cadouri luxoase între premierul rus, Vladimir Putin, şi cel italian Silvio Berlusconi, i-a făcut pe mulţi să ridice din sprâncene. Dar cele mai multe documente publicate de Wikileaks nici măcar nu ar fi ştiri dacă ar fi publicate legal. A nota că Putin e adevărata autoritate în Rusia, că Berlusconi e amator de petreceri nocturne, sau că preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, e vanitos şi are o personalitate fluctuantă pare o irosire a spaţiului electronic .

Sua, principala victimă

Conţinutul telegramelor e mai puţin important decât sursa lor şi decât maniera în care s-a produs trădarea. Luate în parte, documentele nu sunt prea dăunătoare, dar la un loc sunt periculoase pentru SUA. Umilită şi expusă drept incapabilă de a-şi păstra propriile secrete şi pe ale altora, America este cea mai mare victimă a acestor dezvăluiri. Următoarele care ar putea ieşi puţin şifonate sunt ţările arabe, mai ales Arabia Saudită, care îndeamnă SUA, în secret, să acţioneze urgent pe plan militar împotriva Iranului. Regele Abdullah, potrivit unei telegrame, a îndemnat America să „taie capul şarpelui otrăvit". Iar premierul Libanului, chiar în cursul unei vizite de prietenie pe care o efectua la Teheran, a spus americanilor că un atac asupra Iranului e necesar.

Renunţare la misiunea iniţială?

Câteva dintre notele diplomatice americane obţinute de WikiLeaks conţin referiri la ţări din Europa Centrală şi de Est, inclusiv la România, dar niciuna nu dezvăluie secrete importante. Multe ambasade au fost îndemnate să strângă informaţii despre oamenii politici din aceste ţări şi despre „relaţiile personale ale lor cu oficiali sau oameni de afaceri ruşi.

Luarea drept ţintă a Americii nu prea coincide cu misiunea declarată de WikiLeaks la debutul său, în 2007, scrie publicaţia The Economist: Interesul nostru primordial este expunerea regimurilor opresive din Asia, fostul bloc sovietic, Africa Subsahariană, şi Orientul Mijlociu, dar ne aşteptăm de asemenea să fim de ajutor oamenilor din toate regiunile, ce vor să dezvăluie comportamentul imoral al guvernelor şi corporaţiilor .  ;Ana-Maria Vieru