Filat, prezent la apelul lui Băsescu

„România are interesul ca Republica Moldova să-şi redobândească integritatea teritorială“, a declarat preşedintele României. Întâlnirea de la Iaşi, dintre preşedintele român şi premierul moldovean Vlad Filat, are loc pe fundalul deteriorării relaţiilor ambelor ţări cu Rusia.

Potrivit unor surse guvernamentale de la Chişinău, premierul Vlad Filat şi-a întrerupt concediul în Grecia pentru o întâlnire cu Traian Băsescu. Motivul urgent al acestei întrevederi, desfăşurată cu uşile închise, l-au reprezentat, potrivit anunţului oficial, inundaţiile ce au afectat Moldova în această vară şi ajutorul oferit de România.

„Am avut o întâlnire informală cu prim-ministrul Republicii Moldova, care a vizat o analiză de etapă a ceea ce s-a pus în practică şi ceea ce nu s-a finisat încă" a precizat la finalul discuţiilor Traian Băsescu, citat de site-ul Unimedia.

Întrebat de ce în ultimele două săptămâni s-a întâlnit doar cu doi dintre liderii coaliţiei de la Chişinău (preşedintele liberal Mihai Ghimpu şi premierul liberal-democrat Vlad Filat), Băsescu a răspuns retoric:

"De ce credeţi că m-am întâlnit doar cu doi lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană?" Mihai Ghimpu şi Vlad Filat sunt principalii exponenţi ai dreptei moldovene, în timp ce democratul Marian Lupu este perceput drept "calul troian" al comuniştilor în actuala coaliţie de la Chişinău. Serafim Urechean, al patrulea lider AIE, şi-a pierdut statura politică, formaţiunea sa având şanse minime de a intra în viitorul legislativ.

Întâlnirea de la Iaşi a atras atenţia analiştilor din cauza contextului delicat în care s-a desfăşurat, în plin război diplomatic româno-rus, cu un diplomat român expulzat de la Moscova sub acuzaţia de spionaj militar şi colectare de informaţii despre Transnistria. Pe de altă parte, la 5 septembrie va avea loc peste Prut un important referendum constituţional, la care moldovenii se vor pronunţa asupra modului de alegere a şefului statului. Apoi, urmează alegerile prezidenţiale din luna noiembrie.

Cât priveşte subiectul ajutoarelor, oficial, preşedintele Băsescu a declarat că este vorba "despre cele 25 de milioane de euro pe care ne-am angajat să le oferim în acest an Republicii Moldova". Concret, e vorba de materiale de construcţie, parte a sprijinului financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro pe care Bucureştiul îl va acorda Chişinăului până în 2013. În cursul întâlnirii, au fost puse la punct detaliile acestei acţiunii, Băsescu anunţând că, începând cu 24 august, România va trimite materialele necesare construirii a 750 de case.

Declaraţii cu adresă

Premierul moldovean a subliniat că ajutoarele pentru Republica Moldova sunt "meritul poporului român". "Noi, politicienii, nu venim decât să administrăm", a precizat Filat cu adresă la preşedintele interimar Mihai Ghimpu. Înaintea întâlnirii Băsescu-Filat, Ghimpu declarase că ajutorul acordat sinistraţilor din partea României a fost meritul lui.

Subiectul inundaţiilor nu a exclus, însă, şi abordarea altor aspecte ale relaţiilor româno-moldovene, Traian Băsescu enumerând printre reuşitele bilaterale deschiderea a două consulate româneşti, legea micului trafic de frontieră şi "accelerarea proceselor de acordare a
cetăţeniei".

Problema spionajului, „tranşată de MAE"

Traian Băsescu a evitat să comenteze în faţa presei scandalul izbucnit între Bucureşti şi Moscova, privind expulzarea diplomatului român, răspunzând scurt că "problema a fost tranşată de MAE". În schimb, a răspuns acuzaţiilor Moscovei că Bucureştiul ar avea interese în Transnistria.

„România are interesul ca Republica Moldova să-şi redobândească integritatea teritorială, iar interesul nostru este legat de un lucru în care credem. Niciunui stat nu i se poate ocupa o parte din teritoriu", a spus şeful statului.

"Interesul nostru este legat de un lucru în care credem. Niciunui stat nu i se poate ocupa o parte din teritoriu."
Traian Băsescu
preşedintele României

Un referendum crucial

Alegerile din 4 aprilie 2009 au fost urmate de violenţe la Chişinău

La 5 septembrie, moldovenii de peste Prut vor fi chemaţi la urne pentru a vota pro sau contra alegerii directe prin vot popular a preşedintelui ţării. De rezultatul acestui referendum constituţional, o premieră în Republica Moldova, depinde soarta proiectului de lege pentru modificarea articolului 78 din Constituţia Republicii.

În timp ce Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), coaliţia aflată la putere la Chişinău, îşi pune mari speranţe într-un vot pozitiv, comuniştii denunţă referendumul, preferând vechea modalitate de alegere a şefului statului, în Parlament, prin jocuri de culise şi influenţă. Pentru a pune beţe în roate intenţiei AIE, comuniştii moldoveni a mers cu jalba până la Comisia de la Veneţia, instanţă care s-a pronunţat întâi contra modificării Constituţiei, revenind apoi şi nuanţându-şi poziţia.

De această consultare populară depinde şi dizolvarea actualului legislativ. Preşedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, a şi declarat ieri că ar putea amâna dizolvarea Parlamentului, dacă referendumul nu va fi validat din cauza prezenţei reduse la urne. O situaţie pe care Ghimpu o consideră, pe jumătate în glumă, pe jumătate serios, avantajoasă pentru sine.

Dacă referendumul cade "atunci cine rămâne preşedinte? Sigur că eu. Fiindcă dacă eu nu voi dizolva Parlamentul, eu rămân preşedinte interimar", a explicat el într-un interviu pentru Europa Liberă. "Acum Vladimir Voronin lucrează pentru mine. Mulţumesc, domnule Voronin!", a adăugat ironic Ghimpu, cu adresă la anunţul comuniştilor că vor boicota consultarea.

Cine râvneşte preşedinţia

Deşi la scurt timp după referendum, în noiembrie vor avea loc şi alegerile prezidenţiale, jocurile nu par făcute nici în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, nici la comunişti.

Zilele trecute, Mihai Ghimpu declara pentru Pro Tv Chişinău că AIE ar putea participa la scrutinul prezidenţial cu un singur candidat, o decizie finală urmând să fie luată în curând. Şi Serafim Urechean, liderul Alianţei Moldova Noastră (în coaliţie cu AIE), s-a declarat favorabil variantei candidatului unic, fără a preciza un nume. Interesaţi de şefia statului sunt şi Marian Lupu, preşedintele Partidului Democrat, şi actualul premier şi preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat.

Între timp, Moscova, interesată în cel mai înalt grad să aibă un preşedinte docil în Moldova, care să schimbe orientarea pro-occidentală şi pro românească a Chişinăului, încurajează formarea unei noi coaliţii politice, alcatuită din Partidul Democrat, condus de Marian Lupu, şi Partidul Comuniştilor, condus de Vladimir Voronin.