Falsuri „made in China“: de la Abibas la Apple Stoer

Chinezii au plecat de la falsificarea pantofilor de sport şi a telefoanelor şi au ajuns „la arta“ de a copia magazine şi chiar oraşe. Industria falsurilor prosperă din cauza nepăsării consumatorilor chinezi, dar şi străini, precum şi din cauza legislaţiei deficitare.

Descoperirea făcută de o bloggeriţă americană - care a dat peste un magazin Apple fals într-un oraş de provincie din China - a scos la iveală amploarea industriei falsurilor din China. Apple a deschis în China doar patru magazine: două în Beijing şi două în Shanghai. Locuitorii din Kunming, capitala provinciei Yunnan din sud-vest, aveau la dispoziţie cinci magazine ale producătorului american, după cum aveau să descopere inspectorii în urma sesizării făcute de americancă.

Cei care le-au văzut susţin că numai un ochi foarte atent putea detecta diferenţele dintre designul magazinelor oficiale şi al celor false. Cu excepţia unuia, unde ortografia era greşită: „stoer" în loc de „store". Iar angajaţii erau ferm convinşi că lucrează într-un Apple Store autentic. Dacă magazinele erau false, produsele în schimb erau originale şi costau chiar mai mult decât cele comercializate în Beijing şi Shanghai. Nu toţi clienţii au fost supăraţi la aflarea adevărului. Mulţi au declarat că atât timp cât au cumpărat produse originale Apple, nu sunt deranjaţi de faptul că magazinele sunt false.

Pantofii Abibas şi Naik, emblematici pentru „arta copierii“

Modelul suedez

Pe blogul Forbes, Gordon G. Chang avansează ideea ca firma americană să fi ştiut de existenţa acestor magazine. „E greu de crezut că, în timp ce se plimba cu soţul pe străzile din Kunming, o străină a putut să dea peste aşa ceva, iar sutele de avocaţi şi investigatori ai unei companii obsedate de protejarea produselor sale nu au aflat", susţine autorul, adăugând că în definitiv magazinele vindeau produse originale, deci nu prejudiciau imaginea producătorului. După Apple, a ieşit la iveală, tot în Kunming, un magazin care imită în cele mai mici detalii IKEA, de la culoare până la creioanele oferite gratis. Până şi numele magazinului seamănă în chineză cu cel al grupului suedez.

Doar celebrele chifteluţe suedeze au fost scoase din meniu, adaptat de altfel gusturilor locale. Dacă Apple şi IKEA au fost copiate la nivel local, există companii „copiate" la nivel naţional, fără ca cineva să ia măsuri. Astfel, China este împânzită de magazine Walt Disney, deşi compania nu s-a lansat oficial în această ţară. Recent, autorităţile din districtul Wunjin au participat la inaugurarea Joyland, un parc de distracţii care copiază diverse branduri.

„11 Furniture“ - copia fidelă a magazinului IKEA

Alexander Moody-Stuart, director managerial la Subway, cel mai mare lanţ de restaurante de tip fast-food din lume, spune că fenomenul copierii nu este tocmai „un lucru rău" pentru companiile care vor să atragă atenţia asupra lor pe cea mai mare piaţă din lume. Faimoasele sandviciuri Subway sunt şi ele falsificate. Clienţii nu sesizează diferenţa şi de multe ori folosesc cupoane Subway, pe care vânzătorii restaurantelor false le acceptă fără nicio problemă.

După modelul lanţului de restaurante Dairy Queen, chinezii au creat Dairy Fairy. Ca şi în celelalte cazuri, culorile, logoul, uniformele angajaţilor, forma exterioară şi interioară a restaurantelor seamănă izbitor cu originalul. Chiar şi unele produse servite aici sunt asemănătoare. Torsten Stocker, analist la Monitor Group, vede latura pozitivă a acestor imitaţii. Ele arată că există o nevoie în întreaga Chină pentru produse ale unor companii străine care nu şi-au deschis afaceri decât la Beijing şi Shanghai, notează „The Wall Street Journal". 

Deranjat de asemănare

Sunt însă şi chinezi pe care asemănările cu branduri celebre îi deranjează. Fondatorul Jambo Juice, Ye Jiabin, spune că s-a inspirat din dialectul Swahili când a dat numele companiei. Acum însă se gândeşte să-l schimbe după ce a aflat că o firmă americană are un nume asemănător, Jamba Juice. 

Schiţele uitate recent de un turist în orăşelul austriac Halstat, aflat în patrimoniul UNESCO, au dezvăluit ceva greu de imaginat. Chinezii au început deja din aprilie să construiască o replică a oraşului austriac în provincia Guandong, pe locul urbei industriale Huizhou. Chiar dacă împrejurimile nu seamănă cu cele din Austria, chinezii promit că oraşul va avea toate obiectivele turistice din Hallstatt, inclusiv un magazin cu suvenire specifice. Până să ajungă la Halstatt, chinezii au mai construit două orăşele care seamănă izbitor cu Londra şi Dorchester.

Abibas, fuma, naik

Chinezii copiază produse străine de mult timp. Au început cu branduri precum Adidas, Nike sau Puma. În funcţie de imaginaţia falsificatorului, Adidas a devenit adidos, adadas, adadis, sdidsa, daiads, avivas, abibas, asidad, Puma - pama, pmua, foum sau fuma, iar Nike - hike, like, mike, naik sau nkie.

Aduse în Europa

China a furnizat 85% din produsele contrafăcute care au ajuns în UE, în 2010, potrivit unui raport al Comisiei Europene. În 2009, doar 64% din bunurile contrafăcute proveneau din China. Alte ţări de provenienţă sunt Turcia, Thailanda, Hong Kong şi India.

Fenomen cultural

Toate ţările se confruntă cu problema bunurilor contrafăcute. Dar nicăieri în lume fenomenul nu este extins la o scară atât de mare ca în China. Analiştii au încercat să găsească o explicaţie a acestui „fenomen aproape cultural". Unii dau vina pe lipsa de onestitate prezentă în întreaga comunitate. Doar puţine dintre tradiţiile morale şi comportamentale ale vechii civilizaţii s-au păstrat în societatea contemporană, iar onestitatea nu se numără printre ele.  O altă cauză ar putea fi aplicarea greşită a unor concepte. În vechea cultură chineză, imitarea unor modele era considerată un mijloc de perfecţionare, de învăţare şi arăta, totodată, admiraţia pentru modelele copiate. De aceea, analiştii nu cred că doar acţiunile autorităţilor de combatere a industriei de bunuri contrafăcute vor rezolva problema.

Lecţii de copiere pe DVD-uri pentru doritori

Dacă pe chinezi nu-i deranjează foarte mult faptul că descoperă de multe ori că au cumpărat produse vestimentare sau electronice falsificate, situaţia se schimbă radical atunci când este vorba de produse alimentare. Aici este şi cea mai mare problemă cu care se confruntă autorităţile, întrucât falsificarea alimentelor poate avea uneori consecinţe fatale asupra consumatorilor.

Nimeni nu a uitat răsunătorul scandal al laptelui praf contrafăcut. În 2008, şaşe bebeluşi au murit şi în jur de 300.000 s-au îmbolnăvit după ce au consumat lapte praf cu melamină, o substanţă chimică folosită în fabricarea de răşini, materiale plastice sau adezivi. Vinul contrafăcut, în special soiurile scumpe franţuzeşti, este o altă afacere bănoasă, pe care autorităţile chineze încearcă să o combată. Tot pentru profituri mari este vândută şi carnea de porc, tratată cu borax, pe post de carne de vită, aceasta din urmă fiind mai scumpă.

S-a scris mult despre oul făcut din chimicale, mulţi susţinând că este vorba însă de o farsă, mai ales că autorităţile nu au descoperit niciodată astfel de produse. Cu toate acestea, chiar televiziunea chineză a prezentat povestea. Mai multe televiziuni locale au relatat despre existenţa unor DVD (100 de dolari bucata) cu lecţii pentru a prepara un ou fals. Făcut din carbonat de calciu, amidon, răşini şi aluminiu, un astfel de ou - a cărui „preparare" costă doar 0,05 yuani - este mult mai ieftin decât cel adevărat. Iar martorii citaţi de televiziuni susţineau că e şi bun la gust.