Extremismul prinde aripi în Grecia

Degradarea condiţiilor de viaţă şi incapacitatea partidelor tradiţionale de a propune soluţii pentru ieşirea din criză dau câştig de cauză formaţiunilor extremiste.

Susţinerea măsurilor de austeritate cerute de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional pentru acordarea planului de salvare în valoare de 130 de miliarde de euro a costat scump cele două mari partide politice greceşti. Partidul Socialist (PASOK) şi Noua Democraţie (conservator), care formează baza coaliţiei ce a votat, săptămâna trecută, noile măsuri de austeritate, se îndreaptă spre cel mai mic scor înregistrat vreodată, notează Reuters.Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul GPO, şi dat publicităţii luni, Noua Democraţie este creditată cu 19,4% din intenţiile de vot, iar Partidul Socialist, cu 13,1% . Cele două formaţiuni au pierdut două puncte procentuale faţă de  decembrie.

Extremiştii urcă la peste 30 de procente

Partidul Democrat de Stânga şi Coaliţia Stângii, două mişcări ostile planului de salvare impus de UE, BCE şi FMI, au crescut, ajungând la 12% din intenţiile de vot şi respectiv 8,5%. Partidul Comunist (KKE) urcă şi el, fiind cotat cu 9,5% din preferinţele electoratului elen.

Popularitatea prim-ministrului Lucas Papademos s-a prăbuşit cu douăzeci de procente, de la 63% în decembrie, la 43% în februarie. Sondajul a fost efectat în perioada 16-21 februarie, pe un eşantion de 1.200 de persoane. Analiştii politici greci spun că această situaţie a fost favorizată de intervenţia Uniunii Europene, în special prin impunerea lui Lucas Papademos ca „premier-marionetă" şi prin presiunile făcute asupra fostului prim-ministru Giorgios Papandreu de a renunţa la referendumul privind planul de austeritate.

„Vrem alegeri acum, vrem schimbare. Tipii ăştia au luat totul, este timpul pentru chipuri noi pe scena politică", spune Panagiotis Arsenis, un pensionar de 65 de ani", citat de Reuters. Este adevărat că un alt sondaj, ale cărui rezultate au fost publicate în weekend, arată că 77 la sută din greci sunt ataşaţi de Europa şi de moneda unică europeană, dar nu se ştie niciodată ce iese din urnă. 

Venizelos, speranţa socialiştilor

Ceea ce mai linişteşte Bruxelles-ul este sistemul electoral elen care favorizează partidele mari, prin redistribuirea mandatelor de la partidele care nu au reuşit să trecă pragul electoral de 3 la sută de intrare în Parlament. Europa speră că în cele din urmă se va ajunge tot la o coaliţie formată în principal între PASOK şi Noua Democraţie, chiar dacă va fi greoaie şi incomodă, iar angajamentele luate în scris de Atena, în februarie, nu vor fi călcate în picioare în mai.

Cu toate acestea, mai există pericolul ca din cauza marii rivalităţii între cele două puternice formaţiuni politice să apară deputaţi rebeli care să înfiinţeze noi grupuri parlamentare. Dar dezamăgirea alegătorilor este atât de mare încât grecii pot aduce în Legislativ şi cele mai extremiste formaţiuni.

Deputatul Costas Panagopulos se aşteaptă ca cel puţin şapte partide să intre în noul Parlament, ceea ce ar complica şi mai mult marja de manevră a marilor jucători. Panagopulos mizează pe potenţialul de redresare al PASOK, care, deşi a scăzut spectaculos, de la 44 la sută din voturi , obţinute în 2009, la 13,1 la sută  intenţii de vot acum, poate recupera. Totul depinde, potrivit parlamentarului elen de cel care va prelua conducerea Partidului Socialist, după alegerile interne din 18 martie. Favorit pare să fie ministrul Finanţelor, Evangelos Venizelos, care în sondajul GPO avea o cotă de 16,5%. Se speră că el va reuşi să mai recupereze din alegători. 

Idei nedemocratice

Cea mai îngrijorată de perspectiva ca noua majoritate din parlamentul grec ar putea contesta acordul cu UE şi FMI, şi că acest lucru ar arunca în aer nu numai Grecia, ci toată zona euro, este Germania. Ministrului său de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a venit cu ideea amânării alegerilor legislative anticipate. Această declaraţie a fost rapid taxată, atât de analişti europeni, cât şi de clasa politică de la Atena drept o ingerinţă a Berlinului în treburile interne al unui stat suveran.

"Vrem alegeri acum, vrem schimbare. Tipii ăştia au luat totul, este timpul pentru chipuri noi pe scena politică.''
Panagiotis Arsenis  pensionar

Fitch: „faliment inevitabil"

Agenţia de evaluare financiară Fitch a retrogradat calificativul pentru credite pe termen lung al Greciei de la „CCC", echivalent cu un „risc substanţial", la „C", reprezentând un nivel excepţional de risc şi perspectiva unui „default inevitabil" (încetare de plăţi inevitabilă), ca urmare a anunţării preschimbării de obligaţiuni. Calificativul pentru credite pe termen scurt a fost confirmat la „C", se arată într-un comunicat al Fitch. Retrogradarea Greciei urmează anunţului miniştrilor de Finanţe din zona euro referitor la implicarea sectorului privat în restructurarea datoriilor statului elen.

Portul Pireu, administrat în legea chineză

De la fereastra Uniunii docherilor, Portul Pireu se vede înfloritor. Chiar dacă există mai puţini armatori decât pe timpul lui Aristotel Onassis, docurile sunt pline de containere, camioanele aşteaptă să fie încărcate cu mărfurile aduse de nave. Dar cea mai intensă activitate este la dana 2, care din 2008 a fost închiriată companiei chineze China Ocean Shipping Companz (Cosco), pe 35 de ani, pentru suma de 3,4 miliarde de euro.

Multiplele greve şi proteste ale docherilor greci nu au putut împiedica această tranzacţie. De atunci, accesul la dana 2 este limitat. „Nimeni nu ştie ce se întâmplă acolo, dacă chinezii aduc bunuri ilegale sau arme, nimeni nu verifică", spune Giorgios Gogos, secretar general al Uniunii Docherilor.

„Chinezii folosesc imigranţi ilegali, nu le plătesc niciun fel de asigurare şi nicio autoritate a statului grec nu-i controlează. Lucrează şi duminica şi sărbătorile legale, nu au dreptul la concedii, nu respectă legislaţia muncii", mai spune Gogos, citat de „Le Point". Presa greacă şi cea internaţională nu sunt  bine-venite în port, iar compania Cosco nu stă prea bine la capitolul comunicare.

Cap de pod spre Europa

Dar chinezii nu vor să se oprească aici. Cosco vrea să mai închirieze şi dana 3 şi vor să facă din Portul Pireu un cap de pod pentru restul Europei. Opinia publică greacă este împărţită. Greu loviţi de criză, zeci de greci s-au apucat de cursuri de chineză în speranţa să găsească un loc de muncă. Despina, de exemplu, preferă „invazia chineză decât programele de austeritate sufocante impuse de UE şi FMI". 

14 acorduri au fost semnate între Grecia şi China, din 2010, privind transportul maritim, turismul şi exportul de produse locale, cum ar fi uleiul de măsline sau vinul grecesc. Beijingul este al şaptelea partener comercial al Atenei şi speră să devină primul în câţiva ani şi să facă din Pireu un puternic centru comercial internaţional.