Extrema-dreaptă defilează prin Europa

Extremiştii au trecut de faza manifestelor inofensive. Acum îşi înfiinţează grupări paramilitare, ucid imigranţii, şantajează politicienii Formaţiunile de extremă-dreaptă, de

Extremiştii au trecut de faza manifestelor inofensive. Acum îşi înfiinţează grupări paramilitare, ucid imigranţii, şantajează politicienii

Formaţiunile de extremă-dreaptă, de sorginte neonazistă, au început să tropăie prin Europa. În Ungaria, Garda Maghiară a defilat chiar pe sub ferestrele şefului statului.

În Italia, o formaţine necunoscută, Grupul armat de purificare etnică - GAPE - a revendicat incendierea unei tabere de romi în care au murit patru copii. În Bulgaria, minorităţile sunt înfricoşate de apariţia "Gărzii Naţionale".

Vara aceasta au apărut în Ungaria mai multe organizaţii paramilitare. Cea mai recentă, Garda Maghiară. În spatele organizaţiei radicale de dreapta se află partidul ultraextremist Jobbik şi liderul său, Gabor Vona, însă în afară acestuia sunt implicate toate figurile centrale ale dreptei radicale care au provocat luptele de stradă din Budapesta, din luna martie. Membrii organizaţiei paramilitare vor fi instruiţi în arte marţiale şi mânuirea armelor.

Reminiscenţe ale SS

Şeful partidului Jobbik, Gabor Vona, a precizat că Garda "vrea să instruiască tineretul maghiar sufleteşte, spiritual şi corporal pentru ziua în care oamenii vor trebui mobilizaţi".

Vona nu a exclus posibilitatea unui război cu România sau Slovacia, unde trăiesc minorităţi maghiare. Nemulţumire publică a provocat şi uniforma recruţilor, care este de culoare neagră.

Mulţi văd în aceasta reminiscenţe ale SS. Şi steagul roşu-alb al paramilitarilor a provocat indignare, pentru că seamănă cu simbolul crucii cu săgeţi ale bandelor naziste din Ungaria.

Primii 56 de membri ai gărzii au depus deja jurământul. Vona susţine că numărul acestora urmează să ajungă până la sfârşitul anului la 1.000. Extrema-dreaptă a trecut la compromiterea adversarilor politici.

Compromiterea politicienilor

Săptămâna trecută, un membru al FIDESZ s-a numărat printre cei responsabili de difuzarea unei fotografii trucate pe site-ul unui post public de radio din Budapesta, în care apărea Gabor Sztey, secretarul de stat la cancelaria primului- ministru şi homosexual declarat.

Acesta era prezentat în faţa lagărului de la Auschwitz, marcat cu un semn triunghiular roşu, simbolul folosit de nazişti pentru desemnarea homosexualilor ce urmau să fie executaţi. "Fasciştii se adună. Nu ne bat la uşi, dar sunt printre noi", a declarat premierul Gyurcsany, care a promis că guvernul său va lupta cu toate mijloacele constituţionale împotriva ideologiei de extremă-dreapta.

Majoritatea ungurilor consideră periculoasă gruparea

Circa 59 la sută din cetăţenii maghiari au declarat că gruparea constituită de partidul de extremă-dreaptă Jobbik prezintă un pericol general, iar 21 la sută au precizat că se tem de această mişcare.

Doar 13 procente şi-au exprimat simpatia faţă de Gardă, în timp ce 20 la sută cred că nu ar trebui luată în serios. 32 dintre repondenţi cred că atât guvernul, cât şi partidul de opoziţie, FIDESZ, poartă responsabilitatea înfiinţării acestei grupări.

Reacţii dure în Europa

Înfiinţarea grupului paramilitar "Garda Maghiară" a provocat un val de nelinişte în rândul vecinilor Ungariei, printre care Slovacia, Serbia şi România. Ministrul afacerilor externe slovac, Jan Kubis, a condamnat crearea de către un partid de extremă-dreapta ungar a unui grup paramilitar şi a cerut primului-ministru ungar Ferenc Gyurcsany să deschidă o anchetă.

Cotidianul german "Die Tageszeitung" notează că "FIDESZ s-a abţinut până acum să se distanţeze de Garda Maghiară, ceea ce este îngrijorător. Extremismul de dreapta din Europa de Est este mai mult decât o stafie înfricoşătoare care ne bate la uşă. Prăbuşirea regimului comunist a lăsat în urmă, în multe ţări central şi est-europene, un vid ideologic.

Din 1990, s-au constituit în multe locuri grupări care se bazau pe moştenirile mişcărilor naţionaliste din perioada interbelică. Aceste organizaţii s-au priceput să trezească instinctele naţionaliste latente ale populaţiei, să reînnoiască vechile resentimente etnice şi să instrumenteze imaginea tradiţională a duşmanului", comentează publicaţia.

"Garda naţională" de peste Dunăre

Procuratura din Bulgaria a declanşat o anchetă în legătură cu aşa-numita "gardă naţională", după ce, de mai multe luni, străzile din această ţară nu mai sunt sigure din cauza extremiştilor de dreapta, comentează "Deutsche Welle".

Fostul lider al Alianţei Naţionale Bulgare - BGNS - de dreapta, Bojan Rassate, a fondat, în martie 2006, aşa-numitele "trupe de apărare", ca un braţ armat al BGNS. Conform propriilor sale declaraţii, acest grup îşi propune să promoveze naţionalismul bulgar şi să impulsioneze cooperarea acestuia cu naţionaliştii din afara graniţelor ţării.

Mişcarea de extremă-dreaptă a afirmat că orientarea sa este "naţionalismul socialist" şi că doreşte să creeze un front unit împotriva globalizării, a NATO şi a UE. Rassate susţine că mişcarea sa beneficiază de sprijin din partea altor opt formaţiuni din Europa, printre care Partidul Naţional Democrat din Germania, Vlaams Belang din Belgia şi Falangele din Spania.

"Nu încape nicio îndoială că, peste zece ani, atunci când trei milioane de bulgari vor trăi cot la cot cu trei milioane de ţigani în Bulgaria, Europa va asculta glasul nostru", afirmă el. Avertismentele sale se bazează pe prognozele demografice, conform cărora populaţia majoritară din Bulgaria scade continuu, în timp ce minorităţile turcă şi romă se apreciază că vor înregistra creşteri numerice rapide.

Membrii acestor autoproclamate gărzi poartă cămăşi maron, bocanci militari şi berete negre, practică boxul şi artele marţiale şi, de mai multe luni, au luat parte la marşuri pe străzile Sofiei sau chiar în curtea unor şcoli din capitala bulgară.

De la ameninţări la asasinate în Italia

La începutul lunii trecute, o grupare extremistă necunoscută a trecut de la ameninţări la acţiune împotriva emigranţilor. Printr-o scrisoare adresată ziarului "Il Tirreno", un aşa-zis "grup armat de purificare etnică" - GAPE - a revendicat incendiul din noaptea de 10 spre 11 august dintr-o tabără de romi din Livorno, în care au murit patru copii de ţigani nomazi originari din România.

"Revendicăm incendierea taberei de nomazi din Livorno", se afirmă în scrisoare. "Ar fi trebuit să aibă efecte mai devastatoare. Scopul nostru este să suprimăm romii atât de numeroşi care circulă pe teritoriul italian, ei reprezintă drojdia umanităţii. Ne-am săturat de infracţiunile lor", afirmă gruparea GAPE, care, precizează agenţia italiană, nu era cunoscută până în prezent.

"Le dăm 20 de zile - începând cu 25 august - pentru a părăsi teritoriul italian şi pentru a desfiinţa diversele tabere de nomazi împrăştiate pe tot cuprinsul ţării", este ultimatumul lansat de GAPE la adresa romilor nomazi. "Altfel, în fiecare lună va fi un atentat într-o tabără diferită, cu consecinţe mai grave decât cele de la Livorno", ameninţă gruparea.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a făcut apel la "aplicarea deplină" în Italia a "regulilor pentru integrarea romilor şi a altor minorităţi" amintind de directiva europeană care interzice discriminările pe bază de rasă sau origine etnică.

CE a recomandat în 2005 recunoaşterea romilor de către statele membre ca "grup etnic distinct care beneficiază de prioritate de acţiune în materie de politică de includere şi locuri de muncă". Şi Consiliul Europei a cerut Italiei să ia măsuri pentru a integra populaţia romă. Roma face eforturi pentru recunoaşterea romilor ca minoritate, susţine ministrul italian de interne.

Partidul Popular Elveţian, propunere de deportări de inspiraţie nazistă

Partidul Popular Elveţian a publicat un poster reprezentând trei oi albe care dau afară dintre ele o oaie neagră, sub desen scriind: "pentru mai multă securitate". Formaţiunea politică propune prin aceasta o politică de deportare care, conform militanţilor contra rasismului, evocă practicile naziste.

Planul are în vedere expulzarea întregii familii de imigranţi în cazul în care unul dintre copiii acesteia este inculpat pentru fapte violente, delicte cu droguri sau fraudă. Partidul a început să adune semnături de la 100.000 de persoane pentru a organiza un referendum pe această temă.

"Noi suntem de părere că părinţii sunt responsabili pentru educarea copiilor lor şi, dacă nu o pot face cum trebuie, ei trebuie să suporte consecinţele", spune Ueli Maurer, preşedintele partidului. Ronnie Bernheim, de la Fundaţia elveţiană contra rasismului şi antisemitismului, declara că propunerea seamănă cu practica nazistă denumită "Sippenhaft" (responsabilitatea rudelor), în cadrul căreia rudele delincvenţilor erau făcute responsabile de delicte şi pedepsite la fel ca şi făptaşii. Practici similare s-au înregistrat şi în cadrul epurărilor staliniste şi al revoluţiei culturale din China, între 1966 şi 1976.

Ueli Maurer, al cărui partid controlează Ministerul Justiţiei, în cadrul unei coaliţii formate din toate marile partide, adăuga că, "în momentul în care primele zece familii şi copiii lor vor fi expulzate, lucrurile se vor ameliora dintr-o dată".

În 2004, Partidul Popular Elveţian a reuşit să impună înăsprirea legilor de imigrare folosind imaginea unei mâini negre care se întinde către un vas plin cu paşapoarte elveţiene.

Politologul berlinez Oliver Geden afirma că lansarea unor astfel de imagini înainte de alegeri nu este o coincidenţă, ideea oii negre fiind asociată de mulţi cu cea a traficanţilor de droguri de culoare. Partidul a mai propus interzicerea construirii de minarete pe lângă moschei, iar ministrul justiţiei, Christoph Blocher, declara că doreşte relaxarea legislaţiei împotriva rasismului, apreciind că aceasta îngrădeşte libertatea de exprimare.

UE recomandă interzicerea NPD-ului german

Comisia Europeană s-a pronunţat în favoarea scoaterii în afara legii a partidului german de extremă-dreaptă NPD. Comisarul european pentru afaceri interne, Franco Frattini, a declarat ziarului german "Bild am Sonntag" că, împreună cu Franţa, Belgia, Danemarca şi Italia, Germania se numără între statele Uniunii Europene în care extrema-dreaptă constituie o problemă notabilă.

Cancelarul german conservator Angela Merkel s-a arătat în schimb reţinut în chestiunea interzicerii formaţiunii în cauză, amintind de eşuarea unei astfel de tentative în urmă cu patru ani, în faţa Curţii Constituţionale. Vicecancelarul social-democrat, Franz Muentefering, a declarat la rândul său că ar recomanda o nouă procedură de interzicere a NPD numai dacă ar exista anumite garanţii de succes.

Preşedintele Partidului Social Democrat, Kurt Beck, anunţase o nouă iniţiativă de scoatere în afara legii a formaţiunii de extremă- dreaptă. Comportamentul xenofob şi ideile extremiste se întâlnesc la toate categoriile de vârstă în fosta RDG, constată preşedintele asociaţiei Volkssolidaritat (Solidaritatea populară), Gunnar Winkler.

Potrivit rezultatelor unei anchete realizate în iunie 2006, pe un eşantion de 885 de persoane cu vârsta minimă de 18 ani, pe întreg teritoriul fostei Germanii de Est, 74 la sută din persoanele interogate manifestă o atitudine xenofobă.

Propagarea xenofobiei şi a ideilor de extremă-dreaptă "nu se regăseşte doar în cazul tinerilor susceptibili să comită violenţe, necalificaţi sau marginalizaţi, ci afectează toate categoriile de vârstă cu o aversiune mai mare faţă de străini, odată cu creşterea vârstei", apreciază Winkler.

Partidele de extremă-dreaptă au câştigat teren în mai multe parlamente regionale din estul Germaniei. Raportul confirmă criza economică şi socială din aceste landuri.