Există un plan B pentru Europa?

Referendumul eşuat din Irlanda şi anunţul preşedintelui polonez cum că nu va ratifica Tratatul de la Lisabona pot fi considerate semnalele unei crize instituţionale europene Una dintre

Referendumul eşuat din Irlanda şi anunţul preşedintelui polonez cum că nu va ratifica Tratatul de la Lisabona pot fi considerate semnalele unei crize instituţionale europene

Una dintre concluziile dezbaterii organizate de "Adevărul" şi RFI este că toţi ochii sunt aţintiţi asupra preşedinţiei franceze, de la care sunt aşteptate soluţiile de ieşire din impasul politic.

Renate Weber a arătat importanţa campaniei de comunicare împotriva referendumului pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona. Susţinătorii Tratatului au avut o companie slabă, în timp ce oponenţii săi au avut o comunicare mai puternică şi mai bine închegată.

"Votul irlandez era de aşteptat pentru că procesul din partea guvernului a fost slab, a venit târziu, iar campania pentru cei care erau împotriva Tratatului a fost extrem de bine susţinută, au fost amestecate jumătăţi de adevăr cu minciuni crase şi până la urmă au reuşit să-i păcălească pe irlandezii care au avut de câştigat enorm de pe urma apartenenţei lor la Uniune", a declarat Weber. Ea susţine că îndepărtarea din Uniune a ţărilor care refuză Tratatul nu este o soluţie.

Soluţiile socialiştilor europeni

Titus Corlăţean, reprezentantul socialiştilor europeni, a declarat că din discuţiile grupului socialist din Parlamentul European, situaţia a fost caracterizată drept "una dintre cele mai serioase crize pe care le-am parcurs în Uniunea Europeană de foarte mulţi ani".

El a mai spus că în grup s-au discutat o serie de soluţii pentru ieşirea din impasul declanşat de referendumul eşuat din Irlanda.

Soluţia PES şi implicit a social-democraţilor români este, potrivit lui Corlăţean, un nou referendum în Irlanda, "după o perioadă de reflecţie, o campanie mult mai serioasă şi sprijinită şi european, fără să-i lăsăm pe irlandezi să-şi rezolve problemele interne după cum cred".

O altă soluţie "ar putea fi acordarea unui statut tranzitoriu pentru statele care pe o anumită perioadă decid să nu facă parte din acest proces european". "Putem face o derogare de la statutul de membru cu drepturi depline o perioadă, până când lumea se va răzgândi şi va veni în continuare pe aceeaşi direcţie.

Nu este deloc simplu, dar, în acelaşi timp, politic şi strategic ar trebui să se pună o presiune pe statele care înţeleg să iasă din rând", a fost opinia enunţată de Corlăţean.

"Nu cred că acest stop trebuie luat în serios"

Consilierul prezidenţial Cristian Preda respinge şi termenul de "accident de parcurs" şi termenul de "criză".
În schimb, el vede situaţia generată de Irlanda drept o provocare la care politicienii europeni vor trebui să răspundă. În opinia lui Preda, responsabilitatea politicienilor este să ia în seamă nu doar răspunsurile pozitive, ci şi cele de genul "nu, oferiţi-ne altceva".

"Cred că irlandezii sunt, ca alţi cetăţeni din Europa, în căutarea unui răspuns ceva mai clar în legătură cu această formă politică pe care o are Europa şi cred că nu acest stop al unei evoluţii instituţionale trebuie luat în serios, cu datele lui fundamentale, pentru a căuta o amenajare mai inteligentă şi mai subtilă, mai lizibilă a ansamblului european", afirmă consilierul prezidenţial.

Cristian Preda subliniază fenomenul liderilor politici care se asociază cu alte popoare decât cele care i-au adus la putere, arătând că nu există partide care mobilizează la nivel european. "Nu avem o afiliere la un partid european cu adevărat european, ci prin asocierea unor diverse formule naţionale", a explicat Preda.

Invitaţi de talie europeană

La dezbaterea organizată de "Adevărul" şi Radio France Internationale au fost invitaţi să discute despre soarta reformei europene, a Tratatului de la Lisabona şi despre viitorul Uniunii Europene sub preşedinţia Franţei, Renate Weber, europarlamentar din partea PNL, Titus Corlăţean, europarlamentar din partea PSD, Henri Paul, ambasadorul Franţei în România şi Cristian Preda, consilier prezidenţial şi decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Moderatori au fost, ca de obicei, Ovidiu Nahoi, redactor-şef adjunct "Adevărul", şi Luca Niculescu, redactor şef RFI.

Henri Paul: "Sunt mai mulţi eurosceptici în timp de criză"

Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, a subliniat importanţa discuţiilor despre Europa în fiecare ţară membru al Uniunii, pentru că euroscepticii devin cu atât mai numeroşi cu cât Uniunea trece printr-o criză.
"Noi i-am cunoscut pe aceşti eurosceptici în timpul referendumului din 2005. Numărul de eurosceptici este mai ridicat atunci când o ţară cunoaşte o criză internă.

Euroscepticii sunt în acest moment într-o situaţie contradictorie şi dificilă şi asta explică unele ezitări ale unor guvernanţi. Pe de o parte, din demagogie afirmă unele lucruri legate de politica lor internă. Şi, pe de altă parte, când privesc situaţia internaţională devin nişte europeni convinşi", a arătat Paul.

Ambasadorul Franţei a arătat şi avantajele de care a beneficiat Irlanda în urma aderării la UE. "De când a intrat în UE, Irlanda a primit de la Uniunea Europeană 40 de miliarde de euro, a cunoscut o creştere economică importantă datorită investiţiilor care s-au făcut după aderare", a menţionat Paul. Cu toate acestea "după sondaje, 72% dintre tinerii irlandezi au votat <> la referendum".

De ce e bun Tratatul de la Lisabona

Henri Paul a prezentat câteva dintre avantajele Tratatului de la Lisabona. "Cred că Tratatul de la Lisabona este un tratat excelent care va face multe compromisuri şi care va face Europa să avanseze.

Pentru că dă mai multă putere Parlamentului European şi implicit cetăţenilor europeni. Pe de altă parte, simplifică mecanismele instituţionale ale Europei şi personalizează cumva aceste mecanisme. Procesul de decizie va fi mai politic şi mai personal", a explicat ambasadorul francez.

Parcurge Europa o criză instituţională în adevăratul sens al cuvântului, care reclamă soluţii de alt gen decât cele imaginate până acum?
Ovidiu Nahoi,
redactor-şef adjunct Adevărul

Va şti Europa să răspundă întrebărilor şi provocărilor din acest început de mileniu? Ce se întâmplă cu Europa în timpul preşedinţiei franceze?
Luca Niculescu,
redactor-şef RFI

Discuţii despre Europa, sub stigmatul celor "322"

Într-o discuţie despre rolul instituţiilor europene, Titus Corlăţean s-a prezentat drept "unul dintre cei 322 care cred totuşi în rolul instituţiei parlamentului".

Eurodeputatul social-democrat a subliniat importanţa legăturilor ce se stabilesc între Parlamentul European şi Parlamentele Naţionale. Prin ceea ce a numit "transfer de normalitate europeană", Corlăţean a făcut referire la faptul că europarlamentarii sunt membrii de drept, fără drept de vot, în comisiile parlamentare de specialitate, de unde pot prelua dorinţele şi aşteptările cetăţenilor dintr-o ţară şi apoi "le duc mai departe în Europa".

"Asocierea cu <<322>> e un titlu de mândrie"

Afirmaţia sa despre "cei 322 care cred în rolul instituţiei parlamentului" a fost suficientă pentru ca Cristian Preda, consilier perzidenţial, să reia criticile la adresa celor care l-au suspendat pe Traian Băsescu.

"Permiteţi-mi să-i spun domnului Corlăţean că nu cred că este un bun punct asocierea cu cei 322 pe care a pomenit-o mai devreme, văd că este un titlu de mândrie, dar cred că formula a fost lansată tocmai pentru a descrie dezacordul dintre o voinţă afirmată de cetăţeni şi felul în care parlamentarii înţeleg înainte şi după exprimarea acestei voinţe să o ia în seamă", a spus Preda.

Consilierul prezidenţial nu a pierdut ocazia de a critica "dispreţul" parlamentarilor care "ignoră voinţa afirmată de cetăţeni". "Cred că ăsta este sensul formulei 322.

E dispreţul şi distanţa luată în raport cu această voinţă. S-ar putea ca peste ani să descoperim că asta este o marcă a unei politici, dar sper să nu devină europeană", a adăugat el. Replica nu a întârziat să vină. Lui Preda i s-a explicat că numărul parlamentarilor spanioli care au ratificat Tratatul de la Lisabona a fost... 322.

Consilierul prezidenţial a lansat şi un atac dur la adresa comisarului european Leonard Orban, despre care a spus că "pare mai mult decât marginal în ecuaţia politică" şi l-a acuzat că "petrece un timp uluitor de mare în România într-un soi de campanie internă".

N-am învăţat încă în această ţară să considerăm opinia celuilalt şi să o respectăm. Există în continuare tentaţia de a clasifica opinia celuilalt ca fiind una greşită sau împotriva poporului.
Titus Corlăţean,
europarlamentar PES

Parlamentul European este cel mai mare perdant în urma neintrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona
Renate Weber,
europarlamentar ALDE

"Nu există o viziune europeană care să vină dinspre România"

Spre finalul discuţiilor, întrebarea care a venit în mod natural a fost: "Avem o viziune asupra Europei pornită din România?". Răspunsul celor prezenţi a fost predominant negativ.

Renate Weeber a fost prima care a declarat că nu există o astfel de viziune şi a subliniat importanţa pe care federalizarea ar putea să o aibă asupra UE. "Nu cred că avem o astfel de viziune. Există chiar un grup informal al federaliştilor europeni în parlament din care eu fac parte. Cred în această federalizare a Europei. Ca să fii un actor important trebuie să ai o voce. E greu când vorbeşti cu 27 de voci. Sau grupate câte trei, câte cinci. Nu am văzut discuţii la nivelul ăsta în România".

Nu am dezbătut ce fel de Europă dorim

Cristian Preda a arătat şi el că dezbaterile despre Europa au fost inexistente în România, pentru că românii au pus prea mult preţ pe valoarea de simbol a Europei.

"Europa a fost atât de amplu validată de cetăţenii români pentru că era un echivalent pentru occidentalizare şi modernizare. Şi atunci a funcţionat ca un pol de atracţie inevitabil", a spus consilierul prezidenţial.
Viitorul pare şi el sumbru. "Nu ştiu dacă alegerile europene de la anul vor mobiliza atât de multă lume încât să fie partidele stimulate să propună mari lucruri. Mă aştept să fie modeste mobilizările", avertizează Preda.

"Europa este altceva"

Cu toate acestea, Preda se declară un optimist, pe de o parte pentru că reţeta franceză a unei asocieri cât mai largi este o formulă "sănătoasă, care pică bine acum". De partea cealaltă, " în teoria politică se spune că Europa, aşa cum a evoluat, e altceva decât formele politice cunoscute. Nu mi se pare că trebuie să luăm un aer trist, catastrofal sau să dramatizăm".

Titus Corlăţean a arătat că lipsa unui acord al forţelor politice româneşti este un lucru rău, dar fiecare partid asociat unei mari familii europene aduce acea viziune în România.

"Da, există viziuni, fiecare poate vorbi despre viziunea propriei familii politice, despre ce înseamnă Europa mulţi ani de acum înainte. Noi lucrăm la manifestul socialiştilor europeni, care înseamnă o viziune programatică economic, politic, ideologic, social pe mulţi ani. Să nu vă imaginaţi că propunerea PSD-ului la consultările de la Cotroceni cu acel pachet energie, hrană a venit aşa de undeva de sus. Ne uităm şi învăţăm de la alţii", a mai spus Corlăţean.

Dependenţa României de gazul rus o vom rezolva doar prin dosarul energetic european
Henri Paul,
ambasadorul Franţei în România

O Europă vandabilă este cu totul altceva decât o Europă lizibilă. Eu, personal, pledez pentru o Europă lizibilă. Nu pentru o Europă care este un produs de comunicare.
Cristian Preda,
consilier perzidenţial