Euskadi Ta Askatasuna, teroriştii din inima Europei

Organizaţia separatistă bască a denunţat unilateral acordul de încetare a focului, readucând Spania sub spectrul atentatelor sângeroase din anii "70 În ultimii ani, acţiunile

Organizaţia separatistă bască a denunţat unilateral acordul de încetare a focului, readucând Spania sub spectrul atentatelor sângeroase din anii "70

În ultimii ani, acţiunile teroriste au fost îndeobşte asociate lumii arabe sau islamului. Există însă şi organizaţii sută la sută europene, care, sub flamura aspiraţiilor separatiste, acţionează cu mijloacele aceluiaşi "război murdar". Una dintre acestea, ETA, terorizează Spania de decenii.

Ministrul spaniol de interne, Alfredo Perez Rubalcaba, a avertizat, recent, că "ţara ar trebui să fie pregătită pentru un atentat al ETA" prin care organizaţia urmăreşte să facă victime, nu doar să creeze panică. Rubalcaba a declarat că, în pofida eficacităţii forţelor de securitate şi a eforturilor pe care le depun autorităţile, organizaţia bască va încerca să-şi pună planurile în aplicare. "Trebuie să fim pregătiţi pentru un atentat, sunt obligat s-o spun. Trebuie să fim precauţi, să ne gândim la ceea ce ar putea fi mai rău. Eu cred că vor încerca să ucidă", a spus ministrul de interne de la Madrid. Săptămâna trecută, Alfredo Perez Rubalcaba a informat că forţele de poliţie au evitat la limită un atentat care urmărea să facă victime. Incidentul a survenit după ce, la 2 iulie, presupuşi membri ETA au fost reţinuţi în Franţa, la circa 15 kilometri de frontiera cu Navarra. Aceştia se deplasau cu o furgonetă încărcată cu 140 de kg de substanţe chimice, care ar fi putut fi folosită ca exploziv. În vehicul se mai aflau două detonatoare, dintre care unul ar fi putut fi utilizat pentru pregătirea unei maşini-capcană. Acest fapt a determinat guvernul spaniol să tragă concluzia că, de această data, ETA caută să ucidă. Zilele trecute, a mai fost arestat un membru ETA în Santander, care avea asupra sa un pistol şi un dispozitiv ce puteau servi la un atentat cu bombă.

După 15 luni de "armistiţiu"

La începutul lui iunie, temuta Euskadi Ta Askatasuna (prescurtat ETA) a anunţat că nu mai respectă "încetarea focului permanent", decretată în 2006 şi că va deveni activă pe toate fronturile. Organizaţia bască a precizat că pune capăt celor 15 luni de armistiţiu pe motiv că guvernul spaniol "a încălcat promisiunile procesului de pace", răspunzând "la încetarea focului cu arestări, torturi şi agresiuni" la adresa sa. Totuşi, chiar şi în perioada armistiţiului, două persoane au fost ucise la 30 decembrie 2006, la Madrid, în urma unei explozii cu maşină-capcană, atribuită mişcării. Ultimul incident care a avut la origine ETA, de dinainte de armistiţiu, se petrecuse în mai 2003. În iunie, anul acesta, poliţia spaniolă a descoperit un vehicul înmatriculat în Portugalia cu 115 kilograme de material exploziv la bord. Pe de altă parte, procurorii francezi au iniţiat o investigaţie privitoare la un jaf armat în Alsacia, în cursul căruia trei hoţi care vorbeau limba franceză cu accent spaniol au furat 44 de kilograme de pastile inflamabile, ei fiind bănuiţi că acţionau în contul grupării ETA.

Preşedintele Tribunalului Suprem şi al Consiliului General al Puterii Judiciare, Francisco Jose Hernando, a asigurat că există "o cutie de scrisori" a organizaţiei ETA şi a confirmat că relaţiile guvernului Zapatero cu organizaţia teroristă se află sub anchetă, scrie "El Mundo".

Intermediarul mişcării

Ministrul spaniol de interne, Alferdo Perez Rubalcaba, a anunţat că va trimite judecătorilor francezi informaţii despre Jon Iurrebaso, care susţine că ar fi fost unul dintre negociatorii organizaţiei ETA cu guvernul spaniol în timpul procesului de pace. Francezii ceruseră informaţii despre acest membru ETA, reţinut în luna martie în apropiere de Paris. Potrivit "El Pais", în momentul arestării, la 29 martie, Iurrebaso s-a identificat ca membru al echipei de negociere a ETA. Pentru a demonstra ceea ce pretinde, el a prezentat o notiţă cu trei numere de telefon. Unul dintre ele era al prefectului Christian Lambert, numărul doi al Ministerului francez de Interne. Celelalte două sunt numere la care au răspuns operatori spanioli. Judecătorii francezi vor să afle adevăraţii posesori ai celor două numere de telefon şi rolul jucat de Iurrebaso în negocierile cu guvernul spaniol.

Zapatero a respins orice dialog

Deşi a fost iniţiatorul negocierilor cu ETA, şeful guvernului spaniol, socialistul Jose Luis Rodriguez Zapatero, a respins, acum, orice posibilitate de reluare a dialogului cu organizaţia bască ETA. Reluând armele, "ETA a făcut imposibil dialogul. Nu există nicio cale pentru dialog", a subliniat Zapatero. El a pus astfel capăt "procesului de pace" pe care-l angajase după anunţul "de încetare a focului permanent" şi a cerut mişcării să renunţe definitiv la violenţă. Şeful guvernului spaniol a dat asigurări că "tentativa eşuată de negociere cu ETA nu a avut niciun preţ politic în schimbul încetării" violenţei acesteia. "Era o soluţie pe care au încercat-o toţi şefii de guvern dinaintea mea", s-a justificat liderul socialist, care a subliniat că "este gata să răspundă într-un mod implacabil noilor ameninţări ale organizaţiei separatiste". Ca răspuns, liderul opoziţiei de dreapta, Mariano Rajoy, a criticat acţiunile puterii socialiste. Liderul Partidului Popular a denunţat "marea farsă" a procesului de pace eşuat şi presupusele "pacturi dintre guvern, ETA şi braţul politic Batasuna" (Batasuna este un partid separatist basc de extremă stânga, declarat ilegal în Spania din 2003).

"Basca", o limbă misterioasă

Ţara Bascilor se întinde de o parte şi de alta a Pirineilor occidentali pe regiuni administrative ale Franţei şi Spaniei. Cuprinde trei zone locuite de poporul basc: comunitatea autonomă bască din Spania (Pais Vasco, sau Euskadi), Ţara Bască (teritoriul istoric, Euskal Herria), întreaga zonă locuită de basci, Ţara Bască de nord (Pays Basque), partea de nord a Euskal Herria, din Franţa. Capitala comunităţii din Spania (Pais Vasco) este Victoria (Gasteiz, în limba bască). Limba bască este vorbită în nord-estul Spaniei şi în sud-vestul Franţei. În prezent sunt aproximativ 600.000 de vorbitori de bască. Nu este o limbă indo-europeană şi nu are nicio înrudire cu alte limbi. Lingviştii încearcă să găsească legături cu limbi în care au descoperit cuvinte izolate asemănătoare, precum etrusca, jargonuri africane sau caucaziene sau chiar japoneza, dar fără rezultate concludente.

O ameninţare de 48 de ani

După ruperea armistiţiului cu guvernul spaniol, strategia grupului separatist a suscitat intense speculaţii în mass-media. Îngrijorarea şi teama plutesc în aer, având în vedere că o precedentă rupere de armistiţiu a mişcării ETA, la sfârşitul anului 1999, s-a soldat cu reluarea atentatelor din partea acesteia.

Grupul separatist ETA dispune de cinci comandouri itinerante compuse din 70 de tineri radicali antrenaţi în America de Sud, afirma recent "El Mundo". Ziarul cita "un raport confidenţial al informaţiilor militare spaniole" , elaborat după anunţul de renunţare la "încetarea focului permanent". Raportul evoca "un atentat iminent de mare impact asupra publicului", capitala Madrid sau portul Valencia figurând printre "ţintele favorite".

Identitatea mişcării naţionaliste

ETA este o organizaţie care militează pentru independenţa Ţării Basce. Considerat grup terorist de către Spania, Franţa, SUA şi Uniunea Europeană, Euskadi Ta Askatasuna (în traducere din limba bască, Ţara Bascilor şi Libertate, pe scurt ETA) cere formarea unui stat socialist independent basc. Simbolul său este un şarpe încolăcit pe un topor. Data de naştere a organizaţiei separatiste este 31 iulie 1959. Numele nu a fost schimbat niciodată, dar sub alte aspecte a avut o întreagă evoluţie. Creată de tinerii naţionalişti, ETA este considerată responsabilă pentru moartea a mai mult de 800 de persoane, începând din 1968. A beneficiat la începuturile sale de o mare popularitate nu numai în Ţara Bascilor, ci şi în restul Spaniei, pentru opoziţia ei fermă faţă de regimul dictatorial al generalului Franco. În 1974, creşterea numărului de atentate duce la sciziunea organizaţiei ETA în două ramuri, una numită "ETA militară", compusă în principal din exilaţi care trăiau în partea franceză a Tării Bascilor, care privilegia acţiunile militare, şi "ETA politico-militară", compusă din bascii de pe partea spaniolă şi care acorda importanţă acţiunilor politice, fără a renunţa la terorism.

Erodarea sprijinului popular

În 1976, ramura politico-militară o subordonează pe cea militară, ceea ce în final duce la crearea coaliţiei naţionaliste de stânga Euskadiko Ezkerra ("stânga bască").

În 1982, au loc negocieri între guvernul central spaniol şi această coaliţie pentru a pune capăt violenţelor. O amnistie pentru membrii ETA cercetaţi sau încarceraţi este acordată în schimbul încetării activităţilor teroriste. ETA "politico-militară" se autodizolvă chiar în acelaşi an, militanţii săi abandonând violenţa.

În acest context, ETA militară începe "vânătoarea" de trădători, ţintind de această dată demnitari basci, intelectuali basci sau poliţişti basci. Sentimentul că acţiunile ETA degenerează în război civil şi respingerea de către populaţie a violenţei au dus însă la erodarea sprijinului pentru organizaţia separatistă.