Europenii îşi fac club de elită, cu reguli pe măsură

Germania şi Franţa iau în calcul „obligaţiuni de elită“ emise în comun şi reguli bugetare stricte, ca răspuns la criza datoriilor suverane.

Franţa, Germania şi Italia vor conveni asupra unor noi reguli bugetare comune  şi vor încuraja o mai mare coordonare a politicilor fiscale şi economice, potrivit ministrului francez al Bugetului, Valérie Pécresse, citat de televiziunea Canal Plus. Acest lucru ar evita procesul lung şi complicat de amendare a tratatelor UE pentru a permite astfel de politici comune.

Ideea ar fi „o guvernare cu adevărate agenţii de reglementare şi cu adevărate sancţiuni pentru a crea încredere", a declarat Pécresse. „Germania, Franţa şi Italia vor să fie motorul unei Europe mult mai integrate, mai solide şi cu mecanisme de reglementare stricte, care nu permit nimănui să trişeze", a spus ea. Potrivit ministrului francez, când ţările membre se vor angaja la noi reguli, instituţiile europene, inclusiv Banca Centrală Europeană, „îşi vor putea juca rolul pe deplin".

Deşi, într-o anumită măsură, încalcă principiile de solidaritate şi consens ale UE, acordurile interguvernamentale între câţiva membri au fost mereu o opţiune. Un precedent este acordul Schengen, care acoperă acum 22 de ţări ale UE şi trei ţări nemembre.  Nu e sigur totuşi că un astfel de acord va convinge pieţele că UE, Banca Centrală şi ţările euro sprijină pe deplin ţările ocolite de investitori, precum Italia sau Spania. 

Miniştrii de Finanţe ai Eurozonei se întâlnesc astăzi pentru a discuta problemele uniunii monetare înaintea unei întâlniri a miniştrilor de Finanţe din UE, miercuri. Preşedintele CE, José Manuel Barroso, şi cel al Consiliului European, Herman Van Rompuy, s-au întâlnit aseară cu preşedintele american Barack Obama, summitul fiind centrat tot pe problemele economice.

Bloc de corectitudine

Există îngrijorări că eurozona se va împărţi între un bloc german de corectitudine fiscală şi restul. „Merkel şi Sarkozy înfiinţează clubul supereuropenilor", a scris ziarul german „Welt am Sonntag". Publicaţia afirmă că au avut loc „negocieri secrete" privind acorduri bilaterale. „Nu există negocieri secrete germano-franceze. Există cooperarea anunţată între Germania şi Franţa asupra propunerilor unor schimbări limitate de tratate, ca răspuns politic la criza datoriilor", a declarat duminică un oficial al guvernului german. 

Germania crede că răspunsul pe termen lung la criza datoriilor este crearea de „mai multă Europă" şi „mai mult federalism". Aceasta ar putea însemna înfiinţarea unei trezorerii comune şi a unui minister de Finanţe pentru eurozonă, intervenţia în bugetele naţionale, sisteme de pensii şi politici fiscale mai uniforme. Însă o asemenea transformare ar necesita un nou tratat, a cărui întocmire şi ratificare ar dura cel puţin trei ani, potrivit analiştilor.  Un acord interguvernamental între principalele ţări ale eurozonei ar putea fi realizat mult mai repede şi nu ar presupune organizarea de referendumuri naţionale. 

„Obligaţiuni de elită"

Germania ia în calcul posibilitatea emiterii unor „obligaţiuni de elită", împreună cu alte state din zona euro cu rating triplu A, scrie „Die Welt". Cancelarul Angela Merkel şi guvernul său au respins în repetate rânduri posibilitatea „colectivizării" datoriilor la nivelul blocului monetar şi a introducerii unor obligaţiuni comune ale zonei euro.

„Die Welt" citează „înalţi diplomaţi europeni" implicaţi în acţiunile anticriză, care susţin că guvernul german ia în calcul emiterea unor obligaţiuni împreună cu Franţa, Finlanda, Olanda, Luxemburg şi Austria. Obligaţiunile comune ar putea fi utilizate nu numai pentru finanţarea celor şase ţări, ci şi pentru a atrage bani din piaţă, pentru state precum Italia şi Spania, notează „Die Welt".

Iniţiativa are rolul de a stabiliza situaţia în ţările cu rating AAA şi de „a construi o linie credibilă de apărare pentru calmarea pieţelor financiare", potrivit „Die Welt". Dobânda plătită pentru aceste obligaţiuni ar trebui să fie între 2% şi 2,5%, uşor peste randamentul obligaţiunilor guvernamentale germane.
Ţările din zona euro fără rating AAA nu ar trebui incluse în această schemă, cel puţin iniţial. Ar fi exclusă astfel Italia, care a fost retrogradată recent de agenţiile de rating.

Germania a primit o lecţie la licitaţia de obligaţiuni de săptămâna trecută, când investitorii au venit cu oferte numai pentru două treimi din emisiune, iar randamentul a crescut la 2,23%. Banii investitorilor au migrat către alte ţări care nu pot fi obligate să ajute Grecia sau Spania. Cererea a crescut pentru obligaţiunile emise de Marea Britanie şi a scăzut în consecinţă randamentul obligaţiunilor britanice, ajungând acum sub al celor germane. 

Analiştii cred că economia Germaniei va scădea cu 0,4% în acest trimestru, în ciuda creşterii din restul anului, cu 2,9 % .avertisment moody's Agravarea rapidă a crizei datoriilor din zona euro şi criza bancară ameninţă ratingul tuturor statelor europene, a avertizat ieri agenţia Moody's. Agenţia apreciază că voinţa politică de a implementa un plan de soluţionare ar putea apărea doar după o serie de şocuri, care ar duce la o situaţie în care mai multe ţări ar pierde accesul la finanţarea de pe piaţă pentru o perioadă prelungită de timp. „Probabilitatea unor defaulturi multiple în rândul ţărilor din zona euro nu mai este una neglijabilă. Cu cât durează mai mult criza de lichiditate, cu atât va continua să crească probabilitatea unor defaulturi", se arată în raportul agenţiei de evaluare.

"Germania, Franţa şi Italia vor să fie motorul unei Europe mult mai integrate şi cu mecanisme de reglementare stricte, care nu permit nimănui să trişeze.''
Valérie Pécresse ministrul francez al Bugetului

Se întoarce recesiunea

OECD a avertizat că zona euro şi Marea Britanie ar putea intra în recesiune. Pentru zona euro, previziunile sunt de -1% în acest trimestru şi -0,4% în următorul trimestru. Pentru Marea Britanie, previziunile arată o scădere de 0,02%, respectiv 0,14%.

Reacţia Bruxelles-ului

Reprezentanţii Comisiei Europene au precizat ieri că rămân de partea soluţiilor care „ţin unite statele din zona euro, şi nu a celor care o despart". Referindu-se la planurile „secrete" ale Germaniei de a propune „obligaţiuni de elită" pentru şase state din zona euro care au încă rating maxim din partea agenţiilor de credit, Amedeo Altafaj, purtătorul de cuvânt al vicepreşedintelui CE, Olli Rehn, a precizat că Executivul UE a venit săptămâna trecută cu o propunere legată de emisiunea de euro obligaţiuni comune pentru zona euro. El a amintit că sunt trei scenarii posibile, care să fie discutate în detaliu cu statele membre şi care presupun diferite grade de garanţii.

„Cartea verde pentru eurobonduri, lansată săptămâna trecută de Comisia Europeană, practic a deschis calea pentru dezbateri pe această temă, dar unul dintre obiectivele noastre se referă la metoda comunitară. Aşa cum a anunţat comisarul Olli Rehn, ideea acestor propuneri e să păstreze unitatea zonei euro", a spus Altafaj. 

UE „riscă un dezastru" dacă BCE nu intervine

Europa riscă „un adevărat dezastru" dacă Banca Centrală Europeană nu va prelua rolul de „creditor de ultimă şansă" al zonei euro, afirmă Peter Bofinger, unul dintre cei cinci consilieri pe probleme economice ai Cabinetului Merkel. Bofinger vrea ca Europa să înceapă să emită obligaţiuni comune pentru statele din zona euro şi consideră că BCE ar trebui să cumpere masiv obligaţiuni de stat, transmite Reuters.Practic, economistul recomandă ca BCE să înceapă acelaşi tip de „relaxare cantitativă" derulată în ultimii trei ani de băncile centrale din SUA şi Marea Britanie.

„Cred că, dacă BCE nu va interveni, dacă nu vor exista eurobonduri, vom ajunge la un dezastru. Vom asista la prăbuşirea pieţelor financiare. Am trece printr-o recesiune foarte dură în întreaga Europă. Am avea o perioadă lungă cu şomaj foarte ridicat pe întreg continentul. Băncile vor da faliment, oamenii îşi vor pierde banii", avertizează economistul german într-un interviu acordat postului irlandez RTE.

Controverse privind poziţia BCE

Cancelarul Angela Merkel s-a opus ferm unui rol mai mare pentru BCE, un punct de vedere tot mai izolat. Ministrul finlandez de Finanţe, Jutta Urpilainen, a declarat, vineri, la Berlin că, „dacă nu rămâne altceva de făcut, atunci ne putem gândi la întărirea rolului BCE", iar cancelarul Austriei, Werner Faymann, a declarat sâmbătă pentru agenţia APA că banca ar putea „juca un rol mai puternic". 

Guvernul francez e supărat la rândul lui pe refuzul lui Merkel de a permite BCE, care se presupune a fi independentă, să acţioneze pe post de creditor, pentru a împrumuta noul Fond de salvare european sau să intervină mai puternic pe piaţă pentru a micşora preţul obligaţiunilor suverane. ;