Europarlamentari mai costisitori în plină criză

Bugetul Parlamentului European pentru 2011 va fi unul uriaş, în timp ce birocraţii de la Bruxelles le cer cetăţenilor să strângă cureaua. Proiectul de buget pune la dispoziţia europarlamentarilor o sumă uriaşă, de aproape 1,8 miliarde de euro pentru 2011, cu 132,7 milioane de euro mai mult decât în 2010.

Creşterea planificată a bugetului cu 6,5% încalcă o promisiune veche de 22 de ani făcută de Parlamentul European, de a nu aloca pentru parlamentari o sumă care să depăşească o cincime din bugetul administrativ total al Uniunii Europene. Potrivit proiectului de buget obţinut de cotidianul „Daily Telegraph", un singur europarlamentar „va costa" în 2011 circa 2,3 milioane de euro.

Legislativul a invocat două motive pentru creşterea bugetului - şi aşa destul de mare după părerea contribuabililor - în plină criză: 177 de persoane se vor alătura celor 6.000 de angajaţi ai PE, iar peste un milion de euro erau necesare pentru diverse nevoi ale europarlamentarilor cu vechime, după dictonul „obrazul subţire cu cheltuială se ţine".

Fiecare grup parlamentar european va primi 83,7 milioane de euro. Pentru mijloacele de informare privind activitatea PE ar urma să fie alocate aproape 80 de milioane de euro, dintre care 8,9 milioane de euro vor fi înghiţite de postul de televiziune al Legislativului. Pentru a le face viaţa mai uşoară europarlamentarilor, serviciul IT va beneficia de peste 100 de milioane euro, dintre care 5 milioane de euro ar putea fi antamaţi pentru internetul pe mobil.

Trecând de la cheltuielile de zi cu zi la lucruri mai serioase, PE vrea cu orice preţ să deschidă un muzeu, „Casa Istoriei Europene", un proiect în valoare de câteva milioane de euro. Muzeul, care va fi realizat până în 2014, vrea să promoveze identitatea europeană.

Ţapul ispăşitor

„Instituţiile europene propovăduiesc cumpătarea pentru toţi, cu excepţia lor. Într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic, contribuabilii europeni trebuie să bage mâna şi mai adânc în buzunare pentru a finanţa proiecte vanitoase, maşini pentru birocraţi şi alte fleacuri", a comentat furioasă Marta Andreasen, membră a euroscepticilor britanici din UKIP şi a Comitetului de Control Bugetar al PE. De altfel, britanicii sunt decişi să blocheze adoptarea acestui buget, care ar şifona şi mai mult imaginea eurobirocraţilor.

„Sper că îşi vor da seama înainte de a vota bugetul că nu este momentul pentru a-şi mări veniturile", a declarat un diplomat britanic pentru „Daily Telegraph".

Preşedintele PE, polonezul Jerzy Buzek, a sărit însă prompt în apărarea creşterii bugetului, „dând vina" pe Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie anul trecut. „Volumul de muncă s-a dublat. Aceştia nu sunt bani pentru europarlamentari, ci pentru asistenţii lor", a declarat Buzek, într-un interviu acordat postului Darik Radio. „Dacă vrem să avem o legislaţie europeană mai bună trebuie să avem europarlamentari care să o pregătească.(...) Cred că trebuie să facem asta pentru cetăţenii noştri", a mai spus polonezul.

Revizuirea bugetară a fost aprobată de Comitetul pentru Buget al PE şi trebuie să fie adoptat şi de plen. Până acum doar radicalii de stânga au protestat faţă de creşterile bugetare. Prin comparaţie, pentru a-şi redresa economiile majoritatea guvernelor europene au recurs la reduceri bugetare.

Un eurobirocrat costă lunar peste 30.000 de euro

Până în 2009, între europarlamentari erau diferenţe salariale mari, fiind plătiţi la acelaşi nivel cu parlamentarii din ţările lor de origine. Astfel, un europarlamentar italian câştiga 130.000 de euro anual faţă de un spaniol care primea doar 32.000 de euro. În prezent, leafa unui eurobirocrat este de 7.000 de euro pe lună. În plus, pentru simplul fapt că se prezintă la locul de muncă, un europarlamentar are o diurnă de 298 de euro.

Peste 4.000 de euro sunt destinaţi cheltuielilor ce ţin de activitatea biroului, iar pentru a-şi plăti asistenţii au la dispoziţie 16.914 euro (cu 1.500 de euro mai mult potrivit revizuirii bugetare). Instituţia acoperă şi costurile călătorilor dintre ţara de destinaţie şi instituţiile europene de la Bruxelles şi Strasbourg. Pentru călătorii în afara spaţiului comunitar, fiecare europarlamentar primeşte 4.000 de euro.

Raport secret

Anul trecut, postul BBC a publicat un raport secret al Serviciului de Audit Intern al UE, potrivit căruia deconturile şi cheltuielile cu pensiile ale europarlamentarilor sunt atât de „generoase" încât unii dintre ei pot ajunge să câştige 1,13 milioane de euro de-a lungul unui mandat de cinci ani. Autorii raportului Galvin, ţinut secret de Legislativ, au ales la întâmplare 167 de europarlamentari, descoperind că există o adevărată „cultură" printre europarlamentari de a plăti bonusuri mari personalului. Într-un caz, bonusul a depăşit de 19,5 ori salariul lunar al unui angajat.

Tot în 2009, PE a promis că va monitoriza mult mai strict cheltuielile, dar europarlamentarii au continuat "să-şi facă de cap". Spre exemplu, în numai nouă luni de mandat, britanicul Nick Griffin, altfel un eurosceptic convins, a cheltuit peste 260.000 de euro, potrivit "Daily Mirror". Numai lucrările de renovare ale biroului şi asigurarea securităţii au costat aproape 4.500 de euro.

Eurodeputaţii români

PSD-PC

Adrian Severin
Rovana Plumb
Ioan-Mircea Paşcu
Silvia-Adriana Ţicău
Daciana Sârbu
Corina Creţu
Victor Boştinaru
Sabin Cutaş
Cătălin-Sorin Ivan
Ioan Enciu
Vasilica-Viorica Dăncilă

PDL

Theodor Stolojan
Monica Macovei
Traian Ungureanu
Cristian Preda
Marian-Jean Marinescu
Iosif Matula
Sebastian Valentin Bodu
Petru Luhan
Rareş Lucian Niculescu
Elena Oana Antonescu

PNL

Norica Nicolai
Adina Vălean
Renate Weber
Ramona Mănescu
Cristian Buşoi

UDMR

Tökes Laszlo
Winkler Iuliu
Sogor Csaba
Silagyi Zsolt

PRM

Corneliu Vadim Tudor
George Becali

Independent

Elena Băsescu