Europa începe să refuze medicamentul austerităţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În condiţiile în care guvernele şi coaliţiile se clatină, iar aliaţii Angelei Merkel încep să fie taxaţi la urne, în rândul politicienilor europeni se conturează o revoltă faţă de politica germană de austeritate.

Locul cancelarului german, Angela Merkel, la cârma Europei a devenit mult mai puţin confortabil. Regimul de austeritate inspirat de Germania şi cu care UE a fost de acord luna trecută ca soluţie pe termen lung la criza datoriilor suverane este din ce în ce mai criticat, din cauza încetinirii economiilor statelor membre, pieţelor financiare fluctuante şi a unei serii de înfrângeri electorale. 

Peste tot, de la burse la secţiile de vot şi pe străzile oraşelor din întreaga Europă, mesajul pare să devină din ce în ce mai clar că statele nu pot să o ia pe scurtătură pentru a ajunge la sănătate fiscală, scrie „New York Times".  E nevoie de creştere economică, afirmă publicaţia. În ultimele luni, voci puternice au preluat aceste semnale.

Printre acestea se numără directoarea FMI, Christine Lagarde, premierul italian, Mario Monti, şi fostul premier belgian, acum membru al Parlamentului European, Guy Verhofstadt. Presat de campania electorală, chiar şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, cel mai apropiat aliat al lui Merkel, a început să vorbească de nevoia stimulării creşterii economice.  Pare a fi început o rebeliune faţă de reţeta germană privind austeritatea strictă, scrie „New York Times". În ciuda criticilor care se acumulează, Berlinul nu pare gata să recunoască înfrângerea planului său de austeritate. 

„Avem, cu siguranţă, încă multe reforme dificile de făcut şi ne aşteaptă vremuri dificile. Dar drumul pare a fi cel corect. Cel puţin aşa arată evenimentele din  ultimele luni şi săptămâni, şi - din câte ştiu eu - sondajele de opinie ale populaţiei Uniunii Europene", a declarat Martin Kotthaus, purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Finanţe.

Tulburări politice

Spania a reintrat oficial în recesiune, luni, pentru a doua oară în trei ani, după ce a luat medicamentul german de reducere a cheltuielilor publice, alăturându-se Italiei, Belgiei, Olandei şi Cehiei. În Olanda, premierul Mark Rutte şi-a prezentat demisia, luni, după ce guvernul său nu a reuşit să treacă prin Parlament noi măsuri de austeritate.

Olanda, un susţinător ferm al poziţiei Germaniei a devenit ultima ţară europeană obligată să organizeze alegeri anticipate, la numai o zi după ce primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa a arătat că e posibil ca preşedintele Nicolas Sarkozy să piardă puterea în faţa contracandidatului socialist, François Hollande, care promite renunţarea la austeritate. După ce a urmat reţeta germană a austerităţii, Franţa şi-a pierdut ratingul de  AAA  în ianuarie, când a fost retrogradată de Standard &Poor's, iar şomajul în Hexagon a ajuns la 9,8%.

Socialistul François Hollande a folosit acest avantaj, promiţând că o victorie a socialiştilor va însemna sfârşitul impunerii austerităţii „care a adus disperare oamenilor din întreaga Europă". El a promis renegocierea reducerii deficitului bugetar. 

Tulburările politice au dus la scăderea abruptă a pieţelor pe întregul continent, indexul Germaniei, DAX, scăzând luni cu 3,4%. Scăderea burselor europene a tras în jos şi indicii americani, cu circa 1%, transmite Bloomberg.

Speranţe spulberate

În martie, liderii a 25 din cele 27 de ţări membre UE au semnat Pactul Fiscal sprijinit de Angela Merkel. Planul ei, combinat cu împrumuturi ieftine de 1.300 de miliarde injectate în sistemul bancar de către Banca Centrală Europeană, în decembrie şi în martie, a creat speranţe privind sfârşitul crizei.  Dar acele speranţe au fost spulberate atunci când economiile au început să se clatine, iar ratele dobânzilor la datoriile ţărilor aflate în dificultate, precum Spania şi Italia, au crescut din nou, revenind la cote periculoase. 

„Reţeta nu funcţionează şi toată lumea se întreabă acum dacă austeritatea e o soluţie", a declarat Jordi Vaquer i Fanes, analist politic şi directorul Centrului de Afaceri Internaţionale de la Barcelona (Spania). „Înseamnă că Merkel a pierdut? Nu. Dar înseamnă că însăşi natura dezbaterii despre criza eurozonei se schimbă", spune el. 

Viitor nebulos

Deşi există un consens din ce în ce mai amplu privind nevoia politicilor de stimulare a economiei, nu e clar care ar trebuie să fie aceste politici, mai ales în cazul ţărilor celor mai îndatorate care deja au probleme în a vinde obligaţiuni. 

„Există o dilemă pentru că trebuie împrumutaţi mai mulţi bani pentru a finanţa măsurile de creştere, dar acest lucru e probabil să tulbure şi pieţele financiare. Atunci, banii de care e nevoie vor fi şi mai greu de împrumutat", spune Tanja Börzel, profesor de politici europene la Universitatea Liberă din Berlin, citată de „New York Times". Banca Centrală Europeană nu poate acorda stimuluri financiare majore de genul celor acordate de Rezerva de Stat americană, deoarece e obligată, prin tratatele europene, să stăvilească inflaţia, înainte de orice altceva. Una dintre opţiuni ar fi ca statelor datornice să li se acorde mai mult timp pentru a-şi aduce deficitele bugetare în limitele stabilite, dar această măsură e mai mult un mod de a combate criza decât o măsură de stimul economic. 

O altă posibilitate, pe care, potrivit publicaţiei americane, Germania va fi obligată să o accepte, ar fi o formă de datorii comune europene, sau eurobonduri. E o măsură la care blocul conservator al lui Merkel s-a opus vehement, dar, în condiţiile în care există peste 17 milioane de  şomeri în zona euro, iar rata şomajului e de 10,8%, nevoia de remedii urgente creşte.

"Am introdus disciplina, asta e bine şi trebuie să continuăm pe această cale, dar avem nevoie disperată şi de o a doua cale, aceea a creşterii, solidarităţii, investiţiilor. ''
Guy Verhofstadt  fostul premier belgian

Guvernul grec, dat în judecată

Un grup de cetăţeni greci încearcă să aducă Guvernul de la Atena în faţa Curţii Penale Internaţionale de la Haga, din cauza măsurilor de austeritate adoptate de acesta, pe care le califică drept „genocid pe timp de pace şi crime împotriva umanităţii", relatează BBC News Online.

În spatele cazului sunt o mamă şi o fiică, Olga şi Tanya Yeritsidou, dar ele sunt susţinute de un grup mai mare, care se întruneşte în fiecare săptămână la periferia Atenei. Cel mai tânăr membru al grupului are 19 ani, iar cel mai bătrân - 50. Aceştia nu sunt disidenţi politici sau extremişti, ci greci din clasa de mijloc - profesori, avocaţi, psihoterapeuţi -, care au fost puternic afectaţi de tăierile bugetare.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite