Europa actuală şi problema imigranţilor

Are nevoie Europa de imigranţi? Cum ar trebui să îi trateze? Personalităţi din mai multe state le sugerează soluţii decidenţilor europeni. Într-o scrisoare transmisă „Adevărul“, Joschka Fischer, Emma Bonino, Timothy Garton Ash, Martin Hirsch, Danuta Hübner, Ayşe Kadıoğlu, Sonja Licht, Vladimir Lukin şi Javier Solana cer UE respect pentru imigranţi.

Diversitatea culturală a fost o trăsătură constantă a istoriei europene. A fost sursa multora dintre marile împliniri ale continentului. Dar, folosită greşit, a dus la mari tragedii. Această diversitate a crescut în ultimele decenii odată cu noile valuri de imigranţi şi va continua - pentru cel puţin două motive.

În primul rând, mulţi dintre cei care au venit în Europa în ultimele decenii şi copiii lor sunt aici ca să rămână. Mulţi sunt încă legaţi de moştenirea culturală a ţărilor lor de origine. Şi ce e greşit în asta? Cât timp respectă legea, oamenilor care vin să trăiască într-o ţară nouă nu trebuie să li se ceară să-şi lepede credinţa, cultura ori identitatea.

Diversitatea poate de fapt creşte creativitatea de care are nevoie Europa, acum mai mult ca niciodată. În al doilea rând, Europa îmbătrâneşte, ceea ce înseamnă că are nevoie de imigranţi. Fără ei, Comisia Europeană calculează că doar în UE în următorii 50 de ani forţa de muncă se va reduce cu 100 de milioane de oameni, concomitent însă cu creşterea totalului populaţiei. O reţetă pentru declin.

Aşa că diversitatea este destinul Europei. Ne modelează viitorul într-o lume care se schimbă şi va continua să se schimbe rapid. Este aşadar vital ca europenii să răspundă provocărilor într-o manieră eficientă. Nu îşi permit să greşească de data asta. Din păcate, au apărut semne că exact asta se va întâmpla. Vedem o creştere a intoleranţei, a sprijinului pentru partidele xenofobe şi populiste; discriminare; prezenţa unui număr de imigranţi fără documente care practic nu au niciun fel de drepturi; comunităţi "paralele" ai căror membri abia interacţionează cu societatea din jurul lor; extremism islamist; pierderea libertăţilor democratice; încercări de a limita libertatea de expresie în aşa-zisul interes al libertăţii de religie.

În spatele acestor semne stau o insecuritate adânc înrădăcinată (ce provine din dificultăţile economice ale Europei şi senzaţia unui declin), fenomenul unei imigraţii pe scară largă (cum este experimentat, dar şi cum este perceput), imagini distorsionate şi stereotipuri nefericite despre minorităţi în mass-media şi opinia publică şi de asemenea lipsa unor lideri care să inspire încredere şi să articuleze o viziune clară asupra destinului Europei.

Îmbinarea diversităţii cu libertatea

Raportul nostru publicat pe 11 mai - A trăi împreună:  îmbinarea diversităţii cu libertatea în Europa secolului 21 - oferă un răspuns bazat pe valorile fundamentale ale Europei. O schiţă pentru o Europă mai încrezătoare în sine, care va îmbrăţişa diversitatea în loc de a o da la o parte şi care va accepta că nu este nimic în neregulă dacă există multiple identităţi. Că dacă cineva poate fi african sau italo-american, atunci de ce nu ar exista un european cu naţionalitate multiplă - un turco-german, o franţuzoaică-nord-africancă ori un britano-asiatic?

Noi credem că o asemenea Europă poate exista, dar numai dacă locuitorii pe termen lung din ţările europene sunt acceptaţi ca cetăţeni deplini şi dacă toţi, indiferent de credinţă, cultură sau etnie sunt trataţi egal de lege, autorităţi şi restul cetăţenilor. La fel ca orice cetăţean dintr-o democraţie, ar trebui să aibă un cuvânt de spus în facerea legilor. Însă nici religia şi nici cultura nu pot deveni o scuză pentru încălcarea legii.

17 linii de acţiune

Propunem 17 principii, pe care sperăm că factorii decidenţi, liderii de opinie şi societatea civilă le vor folosi ca pe un fel de manual pentru diversitate. La modul minimal, trebuie să existe un acord că legea trebuie respectată şi o înţelegere a tuturor asupra a ce înseamnă legea şi cum poate fi ea schimbată. Cu condiţia să respecte legea, imigraţilor nu ar trebui să li se ceară să renunţe la credinţa, cultura şi identitatea lor. E nevoie şi de măsuri speciale pentru a ne asigura că membrii grupurilor dezavantajate sau marginalizate se bucură de oportunităţi egale cu ceilalţi cetăţeni. E nevoie de efort pentru a ne asigura că membrii diferitelor grupuri religioase, culturale, etnice încep să se cunoască unii pe ceilalţi şi să muncească împreună. În fine, subliniem dreptul la libertate de expresie, care nu trebuie folosit, nici în lege nici în practică, pentru a justifia acţiuni violente. În acelaşi timp, considerăm că declaraţiile publice care tind să creeze sau să agraveze prejudecăţi publice împotriva membrilor unui grup nu trebuie lăsate nepedepsite.

Pentru a pune în practică aceste principii, facem apel la Statele Europei să extindă total  drepturile şi obligaţiile cetăţeniei, inclusiv dreptul de a vota, la cât mai mulţi dintre rezidenţii lor. Ca un pas intermediar -  dreptul de a vota în alegerile locale pentru toţi rezidenţii străini. Facem apel de asemenea să corecteze informaţiile greşite şi stereotipurile despre imigranţi şi să ofere cetăţenilor lor o imagine realistă a situaţiei imigranţilor şi asupra nevoilor actuale şi viitoare ale Europei. Le recunoaştem acestor state dreptul şi datoria de a controla imigraţia, însă le cerem să îi trateze pe solicitanţii de azil şi imigranţi în mod corect şi uman şi să dea dovadă de solidaritate între ele şi să împartă această datorie.

Cerem Consiliului Europei şi UE să lucreze împreună pentru a elabora o politică de imigraţie coerentă, cuprinzătoare şi transparentă pentru întreaga Europă. În acelaşi timp, trebuie să le întindem o mână vecinilor noştri din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord şi să le oferim şansa de a participa, cu un statut bine stabilit, la instituţiile şi convenţiile europene.

Grupul Persoanelor Eminente

Semnatarii scrisorii sunt membri ai Grupului Persoanelor Eminente, creat la propunerea lui Thorbjørn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei. Grupul este format din nouă persoane cu expertiză şi interes în acest domeniu. Preşedintele grupului este Joschka Fischer (fost ministru de Externe german), iar Edward Mortimer (fost director de comunicaţii la ONU). Raportul lor poate fi citit pe www.coe.int.