Europa a epuizat soluţiile pentru salvarea euro

Germania, Franţa şi Olanda refuză emiterea de eurobonduri, măsură propusă de Banca Central-Europeană. Din pricina crizei datoriilor suverane ce a lovit Irlanda şi Portugalia şi ameninţă Spania şi Italia, euro mai are doar o şansă din cinci să supravieţuiască în forma sa actuală.

Tandemul franco-german şi Banca Central-Europeană au exclus, rând pe rând, toate variantele posibile pentru a rezolva criza datoriilor ţărilor din zona euro.

Nu vor exista nici noi emisii de eurobonduri (o asemenea măsură ar costa Germania 17 miliarde de euro) şi nicio mărire a "fondului de salvare" european, stabilit la 440 de miliarde de euro. Mai rău, BCE nu va cumpăra masiv obligaţiuni spaniole şi italiene, ceea ce va lăsa aceste state complet expuse în ianuarie, când va veni o parte din scadenţa datoriilor lor.

De ce se opune Germania

Cancelarul Angela Merkel a respins categoric planul prezentat de preşedintele BCE, Jean Claude Trichet, de a emite oligaţiuni comune pentru statele din zona euro. Deşi planul este sprijinit de statele din Sud, Germania, Franţa şi Olanda s-au opus. Aceste eurobonduri ar scădea costurile la care se împrumută ţările cu datorii marii.

Citiţi şi:

Moldova are 2,5 miliarde de euro "pe ţeavă" după Conferinţa donatorilor

Dar, în acelaşi timp, scrie AFP, ar creşte costurile împrumuturilor pentru ţările care şi-au păstrat disciplina financiară - precum Germania.

Potrivit „Frankfurter Allgemeine Zeitung", media acestor dobânzi la împrumuturi e de 3,31% pentru statele Eurozonei, dar de 1,73% pentru Germania. "A avea aceleaşi dobânzi şi a împărtăşi aceleaşi riscuri nu ne va ajuta din punct de vedere structural", a fost poziţia clar exprimată, vineri, a cancelarului Angela Merkel.

Chiar şi dacă Germania ar fi dornică să salveze statele din sudul Europei, cancelarul Angela Merkel s-ar putea confrunta cu o revoltă în propria ţară: practic, cetăţenilor germani li s-ar cere să suporte o povară de şase ori mai mare decât cea a reunificării Germaniei pentru a salva aceste state, comentează "The Telegraph".

În prezent, nu mai puţin de 60 de miliarde de euro sunt dirijaţi anual din bugetul de stat către fosta Germanie de Est. "Dacă preluăm asupra noastră datoriile ţărilor din sud-vestul Europei, amanetăm de fapt viitorul copiilor noştri: nivelul acestor datorii e astronomic", e de părere Hans-Werner Sinn, directorul Institutului de  Informaţii şi Cercetare din Germania.

Scadenţele sunt uriaşe pentru 2011: Portugalia ar trebui să strângă 38 de miliarde de euro, Belgia - 85 de miliarde, Spania - 210, iar Italia - nu mai puţin de 374 de miliarde de euro.  "Fiecare ţară trebuie să dea socoteală pentru propria datorie", a explicat reprezentantul german la BCE, Jurgen Stark.

 "Dacă Eurozona va continua în acest ritm, fie toate datoriile suverane (ale statelor din Sud, n.r.) devin datorie publică a Germaniei, fie euro se va prăbuşi", a avertizat Stefano Micossi, de la Colegiul Europei. Pe de altă parte, preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, încearcă să convingă că această criză a datoriilor suverane nu va afecta cu nimic economia europeană şi cu atât mai puţin pe cea mondială. Seamănă cu asigurările date în 2007 de şeful Rezervei Federale, Ben Bernanke, că problema subprimelor nu va degenera, comentează "International Herald Tribune". 

O şansă din cinci pentru supravieţuirea euro

Există un risc mare ca moneda europeană să se prăbuşească sau să se "dezintegreze" complet. Este concluzia unui raport publicat de Centrul pentru Afaceri şi Cercetări Economice de la Londra. Raportul arată că "a ţine euro în viaţă va necesita tăieri dramatice ale standardelor de viaţă, mai dureroase decât cele  îndurate de Mare Britanie după cel de-al Doilea Război Mondial".

"Nu există în istoria modernă, mai ales în timp de pace, o asemenea scădere a nivelului de trai necesară menţinerii euro în forma sa actuală. De aceea, consider că, în cel mai bun dintre scenarii, există o şansă de unu la cinci ca euro să reziste în forma sa actuală", a explicat Douglas McWilliams, directorul executiv al Centrului.

Presiuni asupra Cehiei

Germania a presat Cehia, la sfârşitul verii, să adopte mai repede moneda euro, scrie „Wall Street Journal". Scopul ar fi fost să crească ponderea membrilor Eurozonei cu politici fiscale "sănătoase" şi să crească încrederea pieţelor financiare în moneda unică.

Premierul ceh, Petr Necas, i-ar fi replicat cancelarului Angela Merkel că, "dacă ar exista o eurozonă a Nordului Europei, Cehia ar adera la moneda unică chiar de a doua zi".

Cehia, membră a UE din 2004, este obligată să îndeplinească criteriile privind deficitul şi datoria publică pentru a putea adopta euro, însă, în lumina noii crize, nu s-a mai grăbit să atingă aceste obiective.

Eurobonduri înseamnă inflaţie

Emiterea de obligaţiuni pentru întreaga Eurozonă nu este o soluţie, a explicat economistul-şef al BCE, Jurgen Stark.BCE nu vrea să-şi asume un rol intervenţionist pentru a încerca să stimuleze creşterea economică, deoarece ar conduce la o spirală a inflaţiei.

Greve şi proteste în replică la austeritate

În Grecia, săptămâna a început cu greve, mitinguri şi întreruperea temporară a lucrului, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Protestele vizează noile reduceri salariale prevăzute pentru bugetari în proiectul de lege - Măsuri Urgente de Implementare a Programului de Sprijin al Economiei Elene - înaintat Parlamentului.

Actul normativ urmează să fie votat de Legislativ, mâine, când este programată şi o grevă generală de 24 ore. Ieri s-au aflat în grevă angajaţii Băncii Agricole şi lucrătorii din transportul public. Astăzi li se vor alătura şi lucrătorii Societăţii Căilor Ferate. Mâine, toate cursele aeriene cu plecare sau sosire pe aeroporturile greceşti vor fi anulate din cauza unei greve a controlorilor de trafic aerian.

Săptămâna se va încheia cu o nouă grevă a jurnaliştilor. În Marea Britanie, studenţi şi cadre universitare de la mai mult de 100 de şcoli şi colegii au organizat marşuri pentru care denunţă intenţia Guvernului de a tăia, începând de anul viitor, bursele pentru adolescenţii care provin din familii cu venituri mici. Mitingurile vin după protestele violente, de săptămâna trecută, ale studenţilor.