Europa, tot la cură, recesiunea nu trece

Spania, Portugalia, Italia, Irlanda, Slovenia continuă să strângă cureaua, dar economiile acestora scad, în loc să-şi revină. Cresc în schimb şomajul şi tensiunile sociale.

După Grecia, guvernul conservator spaniol a aprobat, la sfârşitul săptămânii trecute, noi măsuri de austeritate: scăderea în medie cu 25%-30% a salariilor angajaţilor companiilor de stat. Scopul este reducerea deficitului bugetar.

„Facem un nou pas în politica de austeritate, am aprobat un decret privind regimul retribuţiilor directorilor şi angajaţilor companiilor publice", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Soraya Saenz de Santamaria. Executivul a stabilit criterii comune de salarizare şi plafoanele retribuţiilor, care vor fi mult inferioare celor din companiile similare din sectorul privat.

Companiile publice vor fi împărţite în trei categorii, în funcţie de mărime. Astfel, în companiile cele mai mari, salariul maxim va fi de 105.000 euro pe an, pentru cele de dimensiuni medii de 80.000 de euro, iar în cele mai mici retribuţiile anuale nu vor putea depăşi 55.000 de euro.

Executivul spaniol anunţase deja reduceri ale cheltuielilor bugetare de 8,9 miliarde de euro, majorarea impozitelor pentru a atrage venituri de 6,3 miliarde de euro, precum şi un plan de combatere a evaziunii fiscale, prin care speră să recupereze 8,2 miliarde de euro. La aceasta se adaugă reforma pieţei muncii, contestată de sindicate.

Recesiune şi şomaj

Spania a înregistrat anul trecut o creştere economică de 0,7%, dar în primul trimestru din anul acesta va reintra în recesiune, fapt ce obligă guvernul să ia noi măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar de la circa 8% la 4,4%. În plus, rata şomajului a ajuns la 22,85%, nivelul-record pentru ultimii 17 ani. Numărul persoanelor fără un loc de muncă a depăşit un prag istoric de 5 milioane.

Creşterea şomajului este alarmantă în rândul tinerilor spanioli cu vârste sub 25 de ani, rata ajungând la 51,4%. Potrivit AFP, peste un milion şi jumătate de familii au toţi membrii în şomaj. Aceste noi tăieri ar putea fi doar începutul, deoarece Uniunea Europeană face presiuni asupra Madridului să prezinte cât mai curând bugetul pe 2012 şi să ţină cont de calendarul stabilit în materie de deficit care ar trebui să ajungă, potrivit angajamentelor guvernului, la 4,4%.

Noi economii, după alegerile locale

Situaţia fragilă din Spania este examinată cu atenţie şi de pieţele financiare, ca şi de UE, care cer o reducere a deficitului public şi reforme structurale importante pentru a evita ca ţara să fie nevoită să recurgă la ajutorul UE şi FMI, precum Grecia. Mariano Rajoy a promis reforme radicale şi noi măsuri de austeritate, dar până acum toate au rămas la stadiul de declaraţii de intenţie.

Atât opoziţia, cât şi analiştii cred că premierul conservator trage de timp până după alegerile locale din martie şi apoi va trece la aplicarea planului de austeritate, inclusiv la creşterea TVA. La sfârşitul anului trecut, în ciuda măsurilor de austeritate introduse de fostul guvern socialist, deficitul a fost de 8% din PIB, şi nu de 6%, cum fusese planificat.

Spaniolii, în stradă

Zeci de mii de persoane au participat ieri la marşul de protest convocat de principalele sindicate spaniole faţă de reforma pieţei muncii, recent adoptată prin decret de lege de guvernul conservator de la Madrid. În absenţa unor informaţii din partea poliţiei, sindicatele au anunţat o mobilizare puternică, de 500.000 de manifestanţi la Madrid, 400.000 de la Barcelona şi 150.000 la Valencia. „Mă tem că generaţia noastră are mai puţine drepturi decât cea a părinţilor mei, că noi nu vom trăi la fel de bine. Simt că Spania şi Europa involuează cu astfel de reforme", mărturiseşte Jordi Alsedo, un student în vârstă de 23 de ani. „Bancheri, hoţi, daţi înapoi milioanele", strigau manifestanţii la Barcelona. 

Guvernul lui Mariano Rajoy a adoptat la 11 februarie o nouă reformă pentru a flexibiliza piaţa muncii, incluzând scăderea indemnizaţiilor pentru cei concediaţi şi măsuri de stimulare a angajării tinerilor.

Portughezii se uită cu îngrijorare spre Troică

Directorului think-tank-ului Re-Define, Sony Kapoor, spune că „situaţia din Grecia ar putea atinge şi alte state europene dacă UE nu schimbă tactica. Dar acest lucru nu este avut în vedere deocamdată, în ciuda apelurilor multor economişti, printre care şi laureatul Premiului Nobel pentru Economie, Paul Krugman, care continuă să afirme că „austeritatea în vremuri de recesiune este o idee foarte proastă".

Şi alte ţări din zona euro se confruntă cu aceeaşi problemă a datoriilor precum Grecia, printre acestea numărându-se Portugalia şi Italia, dar şi Franţa. Datoriile publice ale acestor state sunt foarte mari, dar este adevărat că potenţialul lor economic este altul. Chiar dacă mulţi reproşează guvernelor succesive de la Atena modul în care au gestionat finanţele ţării, tot mai mulţi analişti spun că austeritatea de acum va avea efecte negative nu numai în Grecia, ci ar putea să se propage rapid şi să ameninţe direct Italia, Spania, Portugalia şi chiar Franţa, scrie „Libération" .

În Portugalia, unde există consens politic, acorduri sociale, reforme, pericolul de faliment nu este definitiv îndepărtat şi un nou plan de austeritate nu este exclus, scrie „Expresso". Există mai ales o îngrijorare care începe să crească, şi anume că Portugalia nu va fi în stare să revină pe pieţe în 2013, iar Troica (UE-FMI-BCE) ar putea cere şi Lisabonei ceea ce a cerut Atenei: reducerea salariului minim, scurtarea concediilor plătite, concedieri în sectorul public.

Slovenia, pe vremuri elevul model şi primul dintre fostele state comuniste care au trecut la euro, îşi revine cu greu în urma prăbuşirii economice pe care a suferit-o în 2009. Principala sa instituţie financiară, Nova Ljubljanska Banka (NLB), se află în mijlocul furtunii. La cinci ani după aderarea la zona euro, economia slovenă este în pericol. Previziunile pentru anul acesta şi pentru următorii sunt la fel de pesimiste. Planul de reducere a deficitului a fost parţial compromis de către populaţie, care a respins prin referendum proiectul de reformă a pensiilor care prevedea mărirea vârstei de pensionare la 65 de ani, iar reformele plănuite de noul guvern riscă să fie foarte dificil de trecut .

105.000 euro pe an va fi cel mai mare salariu în domeniul public în Spania.

Grecii, din nou la proteste

La o săptămână de la protestele ce au devastat Atena, şi cu o zi înainte de întâlnirea crucială a miniştrilor de Finanţe din zona euro care trebuie să decidă dacă acordă al doilea pachet financiar în valoare de 130 de miliarde de euro pentru a salva Grecia de la faliment, mii de greci au ieşit din nou în stradă. Ei au manifestat şi de data aceasta împotriva măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul şi Parlamentul elen.

„Consensul naţional este un subterfugiu, sărăcia şi foamea nu au naţionalitate", se putea citi pe o pancartă, cu subtitlul în engleză: „All of us we are Greeks, Merkel and Sarkozy are freaks" („Noi toţi suntem greci, Merkel şi Sarkozy sunt ciudaţi". Pe de altă parte, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, care s-a declarat sceptic asupra deciziei de mâine a Eurogrupului, şi-a exprimat compasiunea pentru poporul grec în legătură cu măsurile dure care i-au fost impuse. Schäuble a subliniat că poate înţelege furia şi indignarea grecilor faţă de reducerea salariului minim, dar a ţinut să sublinieze că acesta va fi pe viitor „aproape la acelaşi nivel cu cel din Spania".

„Pe de altă parte, ce ar trebui să mai spună oamenii din ţările din Europa de Est sau din ţările baltice, unde salariul minim este cu mult mai mic, dar care vor contribui, de asemenea, la salvarea Greciei?", s-a întrebat oficialul german.