Europa, la vânătoare de ţigani. La propriu

Sentimentele anti-rromi s-au intensificat în mai multe ţări din Europa. Franţa şi-a apărat, ieri, politica la Bruxelles.  Incidentul petrecut luni, la Bratislava, în care un bărbat a împuşcat mortal şase ţigani, a făcut înconjurul lumii. Presa internaţională leagă măcelul de politica rasistă a guvernului de la Paris.

La originea atacului armat ar fi stat ura agresorului faţă de această etnie, susţine cotidianul slovac SME. „Incidentul se încadrează în tendinţa de xenofobie împotriva rromilor observată în ultima vreme în Europa" apreciază şi „New York Times".

În timp ce poliţia slovacă anchetează încă motivele crimei, rude şi vecini ai victimelor au spus că atacatorul protesta adesea împotriva romilor, acuzând familia că face trafic de droguri şi că tulbură liniştea. „Întotdeauna era foarte ostil faţă de persoanele colorate şi ne ura (...). Se lua de noi tot timpul", a povestit o tânără de etnie rromă, care susţine că este nepoata uneia dintre victime. În Slovacia rasismul poate porni însă şi de la nivelul autorităţilor locale.

Consiliul municipal din Michalovce, oraş din estul Slovaciei, a anunţat că va extinde zidul existent care separă comunitatea de romi de restul oraşului. Localnicii au colectat deja 3.000 de euro pentru a finanţa lucrarea, despre care autorităţile municipale susţin că îi va "proteja pe cei 1.800 de rromi de zgomot şi traficul intens".

Legi pe bandă rulantă

În acest timp, Franţa continuă să inventeze diverse măsuri împotriva ţiganilor români. Ministrul francez al Imigraţiei, Eric Besson, a anunţat că Executivul de la Paris pregăteşte mai multe amendamente la pachetul de legi privind imigraţia, care vizează romii şi permite repatrierea străinilor în cazul în care ei reprezintă o ameninţare a ordinii publice "prin acte repetate de furt sau cerşetorie agresivă".

Una dintre propuneri va permite, potrivit lui Besson, „sancţionarea celor care abuzează de dreptul la scurtă şedere - care este de maximum trei luni - pentru a eluda normele mai stricte de lungă şedere". Rămânerea pe teritoriul francez pe o durată mai lungă de 90 de zile necesită, printre altele, dovada unui loc de muncă sau justificarea unor resurse financiare suficiente. Un alt amendament amintit de ministrul francez al Imigraţiei va permite repatrierea în ţările de origine a persoanelor care reprezintă „o sarcină nerezonabilă" pentru sistemul de asistenţă socială din Hexagon.

Hoţia românească, de patru ori mai mare

Noile măsuri pe care Guvernul francez intenţionează să le aplice au fost justificate de ministrul de Interne Brice Hortefeux, care a înlocuit, prima dată de la începutul campaniei antiimigraţie, denumirea de „ţigan" cu cea de „român". El a declarat că infracţiunile comise de români la Paris au crescut cu 259 la sută în 18 luni - însemnând că a devenit aproape de patru ori mai mare. „În prezent, la Paris, realitatea este că aproape un hoţ din cinci este român", a declarat Hortefeux, iar „un furt comis de un minor din patru este comis de un minor român".

Oficialul francez a subliniat că românii fac parte din reţele bine organizate, că este vorba de „femei, bărbaţi, copii care îşi petrec zilele cerşind în condiţii grele, pentru a duce câştigul, de obicei, cuiva care dă ordine şi stă la adăpost. Prefectul poliţiei din Paris, Michel Gaudin, a întărit cele spuse de ministrul Horfeux, precizând că delincvenţa românească este „din ce în ce mai violentă". Politica franceză i-a stârnit din nou şi pe italieni.

Şase dintre morţi sunt ţigani. Vecinii şi rudele au povestit poliţiei că asasinul îi persecuta din cauza culorii pielii

Şi-au mutat taberele la Roma

Primarul Romei, Gianni Alemanno, a declarat, ieri, că se opune expulzării masive a rromilor din Franţa, plângându-se că numeroşi ţigani alungaţi din Franţa au ajuns deja la Roma. Edilul a avertizat însă că, în scurt timp, vor fi desfiinţate toate cele 201 minitabere de nomazi construite abuziv în Roma, în care locuiesc aproape 2.400 de persoane.

În plus, „maşinile cu numere de înmatriculare franceze vor fi oprite de forţele de ordine", a avertizat Alemanno. Primarul Romei a mai adăugat că oficialii italieni vor cere Uniunii Europene un plan complex pentru controlul fluxurilor de romi şi îmbunătăţirea condiţiilor acestora.

Se înteţesc atacurile rasiste

Ţările europene preiau modelul francez al măsurilor populiste care vizează ţiganii ca să distragă atenţia cetăţenilor de la rezultatele economice slabe ale guvernelor, comentează „Courrier International". „În întreaga Europă, liderii consideră oportun să îndrepte atenţia oamenilor spre problema romilor cu atât mai mult cu cât presiunea crizei economice creşte iar scandalurile politice sunt mai ameninţătoare", comentează publicaţia.

O confirmă Centrul European pentru Drepturile Romilor, potrivit căruia între ianuarie 2008 şi iulie 2010, în Cehia au avut loc 16 atacuri împotriva romilor. Deşi agresorii au folosit cocteiluri Molotov pentru incendierea taberelor de romi, poliţia a refuzat să deschidă vreo anchetă. În aceeaşi perioadă, pe fondul crizei economice, în Ungaria au avut loc 48 de atacuri împotriva romilor, soldate cu nouă morţi. Gabor Vona, liderul partidului de extremă dreapta, Jobbik, care acuză ţiganii de declinul standardului de viaţă al ungurilor, a promis, înainte de alegeri, că va rezolva „problema rromă".

Românii şi francezii, audiaţi separat

Oficiali francezi şi români au pledat ieri la Bruxelles, separat, în faţa Comisiei Europene pe tema expulzării ţiganilor români. Secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE, Bogdan Aurescu, care a făcut parte din delegaţia ţării noastre, a declarat pentru „Adevărul" că partea română a prezentat vicepreşedintelui CE Viviane Reding o evaluare a măsurilor legate de romii români. El a subliniat că România a pledat pentru soluţii europene, cerând CE inclusiv accesarea mai uşoară a fondurilor UE destinate incluziunii romilor.

Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, a declarat şi el la TVR că acţiunile de expulzare a ţiganilor au fost „ambalate ca repatrieri voluntare", dar că „ar putea avea semnificaţia unor expulzări colective". La rândul său, ministrul de Interne, Vasile Blaga, a declarat, recent, „niciunul dintre romii repatriaţi din Franţa nu a fost înregistrat de poliţia franceză sau română ca infractor". Baconschi a admis însă că lipsa unui ambasador român la Paris a contribuit la situaţia actuală din Franţa.

Totuşi, România este gata să colaboreze cu Parisul pentru aceste expulzări. „Deutsche Welle" relatează că Bucureştii ar sprijini Franţa în efortul de a construi o bază de date cu amprentele romilor. La Bruxelles, au discutat, ieri, cu Viviane Reding şi ministrul francez al Imigraţiei, Eric Besson, şi secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche. Ei au încercat să convingă că expulzările sunt conforme cu dreptul european.