Europa, la noi acasă

Informaţii şi evaluări de impact despre cele mai recente decizii iniţiate sau adoptate de UE.

Începem, azi, un proiect de comunicare europeană. Vom propune cititorilor informaţii, explicaţii, evaluări de impact despre cele mai recente decizii iniţiate ori adoptate de Uniunea Europeană. Selecţia şi comentarea acestora se îndreaptă spre trei „ţinte": cetăţeanul, autoritatea publică locală, lumea afacerilor.

Mai citeşte şi:

VIDEO Vasile Puşcaş la videochatul adevarul.ro: Dacă nu va lua măsuri, România se autocondamnă la subdezvoltare şi marginalizare

Sursele noastre sunt instituţiile europene de la Bruxelles, centre academice, analize autohtone şi internaţionale, dar şi opiniile partenerilor sociali. În cazul manifestării dorinţei şi interesului de a fi parte la acest efort de a aduce Europa la noi acasă, vă invităm să ne scrieţi la adresa: vpuscas_isi@yahoo.com.

Comisarul european Antonio Tajani a anunţat în 23 iulie noi reglementări pentru vehicule agricole şi forestiere (tractoare, trailere etc.) prin care se va urmări creşterea siguranţei, solicitându-se dotarea cu sisteme antifurt, sisteme hidrostatice şi se va încuraja introducerea noilor tehnologii în domeniu.

Astfel se speră că noile reglementări vor simplifica şi uşura implementarea legislaţiei în domeniu şi se va reduce fragmentarea pieţei interne pentru acest sector. Şi producătorii din România vor trebui să încorporeze aceste solicitări, iar utilizatorii respectivelor vehicule vor beneficia de îmbunătăţiri semnificative.

Mediu

Comisia Europeană a aprobat, tot în 23 iulie, finanţarea a 210 noi proiecte (250 de milioane de euro) din programul LIFE+ (2007-2013), acoperind acţiuni privind conservarea naturii, politicile de mediu, informarea şi comunicarea.

Din România au fost acceptate două proiecte, unul al Agenţiei Naţionale „Apele Române" (330.000 de euro), altul al Fundaţiei ADEPT Transilvania (770.000 de euro). LIFE+ este un instrument al UE pentru finanţare în domeniul Mediului, iar actuala sesiune anuală a optat pentru proiecte de înaltă calitate, inovative, producătoare de valoare adăugată.

Agricultură/Dezvoltare Rurală

În 20 iulie, comisarul european Dacian Cioloş a participat la încheierea Conferinţei de dezbatere publică vizând Politica Agricolă Comună (PAC) post-2013. Acesta a anunţat că PAC ar trebui sa încadreze 7 provocări: producţia de alimente; globalizarea; mediul; probleme economice; teritorialitate; diversitate; simplificare. Adică se doresc performanţe economice, în contextul globalizării, fără a deranja fermierii cu întrebări despre susţinerea lor din fonduri publice, evitarea perturbării echilibrului din natură şi respectarea specificităţii teritoriale. Pe scurt, comisarul Cioloş ar vrea sa împace şi capra şi varza PAC.

În România, de această dezbatere publică, de mare interes pentru noi, nu s-a auzit. Sau ea s-a întâmplat în formă „de cabinet" sau „de cârciumă", fără a vizibiliza opţiunile operatorilor pieţei agricole şi cu atât mai puţin cele ale mediului rural. Poate doar atenţionările din media, cu subliniata intenţionalitate financiară şi comercială. Astfel încât, deşi suntem în UE de peste trei ani, asteptările românilor despre o nouă viziune a PAC se vor baza, probabil, mai mult pe soluţii din alte state membre şi din Bruxelles.

Educaţie/Tineret

Comisarul european Androulla Vassiliou a anunţat că, în septembrie a.c., Comisia Europeană va adopta programul „Tineretul în mişcare", o iniţiativă care va promova mobilitatea studenţilor, îmbunătăţirea performanţei şi atractivităţii internaţionale a universităţilor europene, creşterea calităţii educaţiei şi pregătirii profesionale a tineretului.

Comisarul european îi invita pe cei interesaţi de acest proiect la un dialog online, în 17/09/2010, pentru a evalua gradul de interes al iniţiativei, dar şi pentru a primi opinii şi idei rezultate din experienţa statelor, universităţilor, studenţilor, firmelor etc.

Justiţie

UE a lansat la mijlocul lunii iulie a.c. portalul european e-Justice, în 22 de limbi, cu ajutorul căruia oricare cetăţean va putea găsi răspunsuri la întrebări judiciare. Circa 10 milioane de cetăţeni europeni sunt angajaţi în proceduri judiciare transfrontaliere, în fiecare an.

Portalul oferă link-uri spre legislaţia şi practicile din toate statele membre, pentru a contribui la o justiţie cât mai eficientă şi accesibilă pentru toţi cetăţenii europeni. Cetăţenii români mai au aşteptări faţă de funcţionarea justiţiei în România, dar mulţi dintre ei deja trăiesc în diferite state ale UE, iar accesul lor la cunoaşterea legislaţiei şi a practicilor judiciare din respectivele state este uşurat.

Extern

Acelaşi Consiliu a acceptat ca Uniunea Europeană să înceapă negocierile de aderare cu Islanda. Această decizie arată că extinderea UE nu este „îngheţată", aşa cum preziceau unii, după valul al 5-lea, din 2004-2007. Islanda deja aplică acquis-ul comunitar, mai ales în domeniul Pieţei Interne, şi este o democraţie funcţională. Este de apreciat decizia amintită şi sperăm ca politica „uşilor deschise" să fie continuată de Uniune, inclusiv în ceea ce priveşte vecinătatea României.

Negociator-şef cu UE

Vasile Puşcaş (58 de ani) a fost negociatorul-şef al României cu Uniunea Europeană, în perioada 2000-2004. În timpul mandatului său, Bucureştiul a încheiat toate capitolele de negociere la 17 decembrie 2004. Din decembrie 2008 până în octombrie 2009 a condus Departamentul pentru Afaceri Externe, aflat în subordinea Guvernului.

Bani pentru mediu

Din programul LIFE+ (2007-2013), acoperind acţiuni privind politicile de mediu, informarea şi comunicarea, din România au fost acceptate două proiecte, unul al Agenţiei Naţionale „Apele Române" (330.000 de euro), altul al Fundaţiei ADEPT Transilvania (770.000 de euro).

„Bătălia diplomatică" pentru posturile SEAE nu s-a încheiat

Consiliul Afaceri Generale a dat aprobarea finală funcţionării Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), urmând ca, din decembrie anul acesta, să opereze deplin. Dar dacă aspectele organizării şi funcţionării SEAE s-au clarificat în sfârşit, cele bugetare încă nu şi-au găsit rezolvarea integrală, iar „bătălia diplomatică" a statelor membre pentru posturi este în desfăşurare. Ne-am dori ca şi România să aibă opţiuni strategice şi pe termen lung, dar şi capacitatea de a le atinge, iar nu doar dorinţe de moment ori politicianiste.