Europa, fără „microfon“ la ONU

Liderii mondiali au participat ieri la reuniunea Organizației Națiunilor Unite privind obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Oficialii de la Bruxelles nu au primit dreptul de a se adresa Adunării Generale a ONU, care are loc în această săptămână, la New York.

Sute de şefi de stat şi diplomaţi au sosit ieri la New York, provocând   „durerea de cap" anuală a oraşului american, după cum scriu ziarele locale, care menţionează blocajele de trafic şi filtrele de securitate. Liderii mondiali au participat ieri la summitul ONU privind obiectivele de dezvoltare ale mileniului, care are loc în cadrul celei de-a 65-a Adunări Generale a ONU.

Demarat acum zece ani, programul urmăreşte reducerea sătăciei mondiale, a foametei şi a mortalităţii materne şi infantile. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a spus că reducerea la jumătate a sărăciei şi a foametei până în 2015  este încă realizabilă, în ciuda crizei economice mondiale.

Adunarea Generală a ONU va dura întreaga săptămână. Preşedintele american, Barack Obama, va ţine un discurs azi în timpul unui summit pe tema campaniei împotriva sărăciei, iar mâine se va adresa Adunării Generale. Cel mai controversat discurs este de aşteptat a fi al preşedintelui iranian Mahmoud Ahmadinejad, programat pentru joi după-amiază. Liderii de la Bruxelles, Herman Van Rompuy şi Catherine Ashton, nu au primit însă dreptul de a se adresa Adunării Generale.

Europenii, „stânjeniţi"

Uniunea Europeană a solicitat un rol mai proeminent în cadrul ONU, şi anume drepturi şi puteri similare unui stat. Această solicitare a fost însă refuzată de Adunarea Generală a ONU, săptămâna trecută, ceea ce înseamnă că preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy,  şi şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton, nu se vor putea adresa Adunării Generale ca reprezentanţi ai Uniunii.

Ţările arabe, africane, latino-americane şi caraibiene s‑au coalizat împotriva Bruxellesului, motivând că UE este o organizaţie regională, care trebuie să aibă acelaşi statut cu Uniunea Africană, Liga Arabă, sau Comunitatea Caraibiană, adică statut de observator. Grupul regional caraibian Caricom a cerut ca rezoluţia privind privilegiile UE să fie amânată pe termen nedeterminat. Un număr de 76 de ţări au fost de acord, 71 au fost împotrivă şi 26 s-au abţinut. 

„Carta ONU dă dreptul de a fi membru cu drepturi egale statelor suverane şi trebuie să ne asigurăm că acest proiect de rezoluţie respectă aceste principii fundamentale", a declarat un reprezentant al Nauru, o mică ţară insulară din Pacific. Unii diplomaţi europeni au declarat ziarului britanic „The Daily Telegraph" că sunt „stânjeniţi"  şi că nu anticipaseră „lipsa de înţelegere din partea celorlalte ţări".

Catherine Ashton a afirmat că încearcă încă să învingă opoziţia acestor ţări, explicându-le că „Tratatul de la Lisabona a creat noi instituţii care dau UE o voce mai colectivă". Fabio Liberti, membru al Institutului de Relaţii Internaţionale şi Strategice (IRIS), a declarat pentru EurAktiv.fr că UE are o problemă de vizibilitate la ONU. El spune că oficialii europeni care iau cuvântul în cadrul Adunării Generale sunt consideraţi ca vorbind în numele propriilor ţări şi nu în numele Uniunii.

Reforma Consiliului de Securitate

Esther Brimmer, secretar de stat adjunct al SUA, a declarat sâmbătă că Washingtonul e în favoarea unei „extinderi modeste" a Consiliului  de Securitate al ONU, „pentru a-i spori eficienţa". Ea a spus că preşedintele Barack Obama a fost „foarte elocvent" în această privinţă, adăugând că SUA „vor colabora cu membrii Consiliului de Securitate şi cu membrii Adunării Generale pentru a discuta această problemă".

 Germania, Brazilia, Japonia şi India - cunoscute sub numele de Grupul celor patru - sunt propunerile avansate cel mai adesea pentru a deveni noi membri permanenţi ai Consiliul de Securitate al ONU.
În timp ce India se confruntă cu opoziţia Pakistanului, Brazilia cu cea a Mexicului, Germania se loveşte de opoziţia Italiei.

Oficialii germani au declarat în trecut că Germania ar accepta şi un loc comun al Europei,  atât timp cât Marea Britanie şi Franţa ar renunţa la poziţiile lor.

Au existat şi sugestii ca UE să "împartă" cele două locuri de membru permanent pe care le deţin în prezent Franţa şi Marea Britanie. Există însă puţine semne că cele două ţări europene ar fi dornice să renunţe la propriile lor poziţii de membri permanenţi în Consiliul de Securitate.

Boc, invitat la Obama

România e reprezentată la Adunarea Generală a ONU de premierul Emil Boc. Oficialului român este invitat mâine seară la o recepţie oferită de preşedintele american, Barack Obama, iar vineri va avea o întâlnire cu emisarul american pentru problema energetică europeană,  Richard Morningstar.

Tema rromilor, transportată la New York

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german, Angela Merkel, au profitat de vizita la ONU pentru a clarifica disputele pe tema rromilor, apărute între cele două ţări după Consiliul European de la Bruxelles, din 16 septembrie. Întrevederea bilaterală de luni, de la sediul ONU din New York, s-a derulat formal „la propunerea germană", dar a corespuns „voinţei comune" a celor doi lideri, a subliniat Palatul Elysée.

Oficialii francezi au anunţat că Sarkozy şi Merkel au fost „surprinşi de polemica mediatică derizorie şi fără fundament".  „A fost o întâlnire foarte simpatică şi foarte deschisă între doamna Merkel şi domnul Sarkozy", a declarat ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner. „Nu spun că nu există o polemică în jurul rromilor, pentru că există, însă nu între Germania şi Franţa", a insistat Kouchner.

La această întrevedere de circa 40 de minute, care a fost la început filmată de presă, Nicolas Sarkozy a fost însoţit de fiul său cel mic, Louis, şi de soţia sa, Carla Bruni. Aceasta a fost invitată de Merkel la Berlin în calitate de ambasadoare a Fondului mondial pentru lupta contra SIDA, paludismului şi tuberculozei.