Europa, divizată în două „cluburi“

Odată cu noul pachet de salvare a euro, a devenit clară diviziunea dintre eurozonă, care conduce luarea deciziilor,  şi restul UE.

Noua ordine a fost clară la summitul de miercurea trecută, când liderii Marii Britanii, Irlandei, Poloniei, Suediei sau României au participat numai la aperitiv dar nu au fost invitaţi la cină şi au absentat de la discuţiile de peste noapte. Charles Grant, directorul Centrului pentru Reformă Europeană, cu sediul la Londra, a declarat pentru BBC că e vorba de o schimbare fundamentală. „De aici înainte, vor fi două cluburi: clubul euro, cu propriile reguli şi instituţii, şi restul UE".

Răsar structuri paralele

De aceeaşi părere este şi Josef Janning, director de studii la European Policy Centre din Bruxelles, care vede „o prăpastie din ce în ce mai mare" între cele 17 ţări ale eurozonei şi restul UE. La summitul de miercuri au fost conveniţi mai mulţi paşi paşi pentru a oficializa conducerea eurozonei, potrivit BBC. Liderii au căzut de acord cu organizarea de summituri ale zonei euro de cel puţin două ori pe an (nu neapărat când se întâlnesc cei 27 de lideri ai UE), pregătite de miniştrii de Finanţe din ţările eurozonei, cu agende care să conţină politici economice şi financiare şi legate de
competitivitate.

Au existat întotdeauna decizii separate ale zonei euro, dar de data aceasta se merge mai departe. Deocamdată, Herman van Rompuy va conduce atât summiturile celor 27, cât şi summiturile zonei euro, dar acest lucru se va schimba pe viitor, potrivit BBC. Date fiind dimensiunile crizei, e puţin probabil ca vreuna dintre cele 10 ţări din afara eurozonei să intre prea curând în acest club.

Richard Corbett, consilierul lui Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European, spune că cea mai mare parte a puterii de decizie va rămâne de competenţa celor 27 : piaţa comună, regulile privind protecţia consumatorilor, competiţia, comerţul şi alte zone precum mediul sau justiţia şi afacerile interne.

Totuşi, guvernele ţărilor din afara eurozonei sunt îngrijorate de ideea unei Europe „cu două viteze". Potrivit lui Fredrik Langdal, de la Institutul Suedez pentru Studii Politice Europene , guvernul suedez se teme că eurozona ar putea decide în probleme ce afectează toate cele 27de ţări, cum ar fi instituţiile bancare, alocarea resurselor sau bugetul UE.  Aceleaşi îngrijorări au fost exprimate de premierul britanic David Cameron, care a acuzat Europa că lansează atacuri repetate asupra City-ului (centrul financiar) londonez. Outsiderii nu sunt un grup unificat. Suedia, de exemplu, nu ar dori să se asocieze cu Marea Britanie, care este eurosceptică.

Una dintre fotografiile apărute pe website-ul Sina Weibo 

Londra vrea să ia distanţă

Guvernul britanic se pregăteşte intens pentru a cere „repatrierea" puterilor de decizie cedate Bruxelles-ului, scrie presa din regat. Premierul conservator, David Cameron, a cerut guvernului său să întocmească lista politicilor impuse de UE cu care Marea Britanie nu este de acord. Toate departamentele Cabinetului revizuiesc acum, în regim de urgenţă, fiecare aspect al statutului Marii Britanii în interiorul UE, iar Ministerul de Externe întocmeşte, împreună cu parlamentarii conservatori, liste cu ce puteri ar trebui „repatriate". Ele merg de la regulile comune privind piaţa muncii până la legislaţia privind drepturile omului.

„Este corect să reconsiderăm echilibrul puterilor exercitate la Bruxelles şi la Westminster. Totul e în curs de desfăşurare la guvern", a spus Cameron. Premierul a explicat în ce sens doreşte să schimbe relaţia ţării sale faţă de UE. Nu vor fi denunţate doar politicile deja criticate, precum regulile privind piaţa muncii ori cele legate de pescuit.

Va fi analizat fiecare aspect al politicilor legate de UE, pentru a vedea dacă guvernul le poate elimina ori atenua. Fiecare mic capitol va fi analizat pentru a i se stabili „riscurile şi oportunităţile": de la regulile privind sistemul social, regulamentele financiare, bugetul UE, politică externă, politici transfrontaliere şi imigraţie. Alte domenii ar include Politica Agricolă Comună, legislaţia privind mediul şi drepturile omului.

Negocieri în noiembrie

Marea Britanie va cere aceste schimbări în noiembrie, atunci când liderii UE se vor întâlni pentru discuţii formale privind modificarea tratatelor UE pentru a permite aplicarea pachetului de salvare pentru Eurozonă. Orice schimbare esenţială în tratatele UE are nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre, iar acest lucru va da Marii Britanii un drept de veto extrem de puternic în negocieri. Regatul Unit va refuza să participe la modificarea tratatelor dacă nu i se va da satisfacţie. Potrivit sondajelor, peste două treimi din britanici sunt de acord cu aceste măsuri. Ele nu sunt însă pe placul liberal-democraţilor conduşi de vicepremierul Nick Clegg.

UE, în schimbare

„Este din ce în ce mai clar că cele 17 ţări ale eurozonei fac paşi către o mai mare integrare fiscală şi că peisajul european este pe punctul de a se schimba", spune vicepremierul britanic, Nick Clegg. El crede că Londra trebuie să ia măsuri pentru ca această integrare să nu afecteze piaţa comună. 

Protest violent la adresa taxelor, în China

Peste 1.000 de chinezi au ieşit în stradă într-un oraş din provincia Zhejiang din estul Chinei, vineri, spărgând geamuri şi confruntându-se cu poliţia. Protestele au început după ce proprietarul unui magazin de articole pentru copii a refuzat să plătească taxe către oficialii locali şi a adunat apoi alţi proprietari de magazine pentru a organiza o revoltă împotriva taxelor, potrivit site-ului oficial de ştiri Zhejiang Online.

Protestatarii din orăşelul Zhili s-au deplasat către birourile guvernului local răsturnând maşini şi făcând apel la unitate. Această dispută s-a extins angrenând peste 600 de oameni, care aruncau cu pietre , distrugeau semafoare, panouri publicitare şi maşini şi au rănit mai mulţi membri ai forţelor deordine. În condiţiile creşterii economice, liderii chinezi, obsedaţi de menţinerea stabilităţii, fac eforturi să ţină în frâu nemulţumirea publică, ce adesea e declanşată de corupţie, poluare sau de confiscarea ilegală de terenuri de către oficialii locali.

Creşte nemulţumirea publică

Fotografiile pe website-ul Sina's Weibo, asemănător Twitter, arată mulţimi mari de oameni care blochează traficul şi poliţişti cu scuturi marşând pe străzi. Una dintre poze arată un autobuz cuprins de flăcări. Autenticitatea imaginilor nu a putut fi verificată de presa internaţională. La circa o oră după izbucnirea protestelor, camioane de poliţişti înarmaţi cu bastoane au dispersat mulţimea şi au oprit circulaţia în centrul oraşului. Pe Weibo au fost blocate căutările după cuvântul „Zhili". Astfel de proteste îngrijorează liderii chinezi, decişi să apere sistemul politic unipartid, înaintea transferului de putere ce va avea loc anul viitor, când preşedintele Hu Jintao va fi înlocuit la conducerea Partidului Comunist.

Miliardarii de pe Wall Street îşi întăresc paza

Pe măsură ce se intensifică sentimentele de respingere şi dezaprobare la adresa lor, alimentate în ultima perioadă de mişcări precum „Indignaţii" ori „Occupy Wall Street", rechinii finanţelor mondiale apelează tot mai des la agenţii de securitate private. Pentru firmele de pază şi protecţie, care oferă servicii specializate cum ar fi sisteme de siguranţă foarte elaborate ori posibilitatea de a beneficia de gărzi de corp 24 de ore din 24, mişcarea „Occupy Wall Street" reprezintă o mană cerească.

Serviciile de protecţe destinate „bogaţilor" au cunoscut un vârf al activităţii de profil la începutul crizei financiare, în 2008 (un amănunt minor, dar semnificativ: banca Lehman Brothers s-a dotat la vremea respectivă cu un câine poliţist, specializat în detectarea bombelor şi dispozitivelor explozive). Anul acesta, cazurile de ameninţări la adresa bancherilor s-au înmulţit, pe măsură ce, la nivel mondial, au fost anunţate măsuri nepopulare de „redresare economică" ce au dus şi la creşterea fără precedent a ratei şomajului.