Europa caută să iasă din blocajul "nu"-ului irlandez

Liderii UE încep consultări cruciale pentru a decide ce soartă va avea Tratatul de la Lisabona Miniştrii de externe ai UE vor participa azi, la Luxemburg, la prima discuţie a Celor 27,

Liderii UE încep consultări cruciale pentru a decide ce soartă va avea Tratatul de la Lisabona

Miniştrii de externe ai UE vor participa azi, la Luxemburg, la prima discuţie a Celor 27, după "umilirea" pe care a reprezentat-o votul irlandez.

În pofida agendei încărcate, şefii diplomaţiilor europene nu vor putea să evite evocarea consecinţelor acestui al treilea refuz, în trei ani, al unui tratat care vizează facilitarea procesului decizional într-o Uniune Europeană extinsă.

De altfel, ei vor discuta chiar cu omologul lor irlandez, Michael Martin, despre posibilităţile pe care le au pentru a ieşi din impas. "Discuţiile nu urmează să ajungă prea departe, nu i se va cere nimic precis", a subliniat un diplomat european. "Oamenii sunt încă prea zdruncinaţi de decizia irlandeză, trebuie aşteptat puţin, pentru o calmare a spiritelor", a explicat, la rândul său, europarlamentarul de centru Andrew Duff, specialist în probleme instituţionale.

Zarvă mare pe continent

În aşteptarea summitului european de la sfârşitul săptămânii, unde vor avea loc adevăratele discuţii cu premierul irlandez Brian Cowen, pentru a se stabili dacă poate fi organizat un nou scrutin în Irlanda, consultările bilaterale se vor intensifica între câteva ţări-cheie.

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a cărui preşedinţie semestrială a UE, care va începe în 1 iulie, a fost lovită în plin de votul irlandez, se va întâlni azi cu liderii cehi. Liderul de la Paris încearcă să obţină asigurări că liderii de la Praga se vor angaja într-adevăr să continue procesul de ratificare. Cancelarul german Angela Merkel se va întâlni cu premierul polonez Donald Tusk, care vrea "să evite cu orice preţ un scenariu al unei Uniuni Europene cu două viteze".

Riscul unei izolări

Aproape toţi liderii europeni - cu Sarkozy şi Merkel în frunte - au afirmat că procesul de ratificare a tratatului trebuie să continue în cele nouă ţări care nu l-au aprobat încă.

O ratificare rapidă în Marea Britanie, unde Camera Lorzilor urmează să voteze miercuri textul, în ultimă lectură, le-ar "ridica din nou puţin moralul", susţine Duff.

Liderii europeni fac un pariu riscant izolând "nu"-ul irlandez şi continuând procesul de ratificare, ceea ce nu le lasă altă alegere irlandezilor decât să voteze din nou. "Atât timp cât irlandezii nu spun că un nou vot este exclus, putem considera că tratatul are încă un viitor", subliniază diplomatul. Europarlamentarii vor participa la o sesiune plenară în această săptămână la Strasbourg şi ar putea exercita presiuni asupra liderilor să renunţe la acest tratat, potrivit lui Duff, convins că refuzul irlandez este definitiv.

Afirmaţii care i-au iritat pe irlandezi

Declaraţiile făcute de o serie de miniştri europeni în favoarea Tratatului de la Lisabona, în special de Bernard Kouchner, şeful diplomaţiei de la Paris, au reprezentat încă un motiv de "nu" pentru alegătorii irlandezi.
De altfel, un sondaj publicat de "Irish Times" arată că 17% din irlandezii care s-au arătat gata să spună "nu" Tratatului au precizat că vor lua această decizie "pentru că nu le place să li se spună ce să facă".

Parisul, arătat cu degetul

John McGuirck, purtător de cuvânt al organizaţiei Libertas, susţine că tabăra opozanţilor documentului european a primit un sprijin "preţios" chiar de la ministrul francez de externe, Bernard Kouchner.
La 9 iunie, cu trei zile înainte de vot, el a afirmat că irlandezii vor fi primele victime dacă vor spune "nu" la referendum. "Au profitat mai mult decât alţii de sprijinul Europei", a insistat Kouchner într-un interviu acordat postului de televiziune RTL.

Contrareacţii în presa de la Dublin

El s-a referit la faptul că Dublinul a primit fonduri de peste 40 miliarde euro în decurs de un deceniu pentru refacerea economiei, care reprezintă acum un motiv de mândrie pentru autorităţile de la Dublin.
Presa irlandeză a taxat, de altfel, imediat aceste afirmaţii, publicând o fotografie a ministrului francez cu faţa acoperită de o broască şi cu titlul: "Dispari, broască, de aici".

Brown, îndemnat să oprească ratificarea

Presa din Marea Britanie a început deja să facă presiuni asupra premierului Gordon Brown să pună capăt ratificării de către Londra a Tratatului.

Cotidianul "The Sun", care a făcut campanie pentru desfăşurarea unui referendum în Marea Britanie, scrie că răspunsul "nu" al irlandezilor este pentru Gordon Brown "o ocazie venită din cer" să-şi demonstreze angajamentul faţă de democraţie, într-un moment în care este supus unei tot mai mari presiuni.

Marea Britanie este una dintre ţările cele mai "eurosceptice". În 2005, când Franţa şi Olanda au respins prin referendum tratatul constituţional, Londra a oprit procesul de ratificare a acestuia. "The Times" consideră că premierul "ar trebui să se gândească de două ori" înainte de a continua să sprijine tratatul.

La rândul său, "Daily Telegraph" menţionează că şeful guvernului de la Londra "ar trebui să retragă procedura de ratificare şi să profite de viitorul summit de la Bruxelles pentru a convinge Uniunea să înceapă să lucreze la o nouă repartizare, care să dea mai multă putere naţiunilor cu cea mai mare populaţie".

Construcţia europeană, o lungă serie de crize

Respingerea de către Irlanda a Tratatului de la Lisabona se adaugă unei lungi serii de crize care au marcat construcţia europeană încă de la începuturile sale. France Presse prezintă o scurtă cronologie a acestora:

- 30 august 1954: proiectul de înfiinţare a Comunităţii europene pentru apărare eşuează. Franţa nu ratifică tratatul semnat în 1952. Abia în anii 1990 s-a pus din nou problema apărării comune, elaborându-se o politică externă şi de securitate comună (PESC)

- 14 ianuarie 1963: generalul de Gaulle face uz de dreptul său de veto la solicitarea Marii Britanii de a deveni membru al comunităţii europene.
Îşi menţine poziţia şi în 1967, iar Regatul Unit nu intră în familia europeană decât în 1973

- 1 iulie 1965: Franţa provoacă criza "locului gol" refuzând, timp de şapte luni, să-şi trimită reprezentanţii în instituţiile comunitare, în semn de nemulţumire faţă de Politica Agricolă Comună (PAC)

- 30 noiembrie 1970: "I want my money back", a insistat premierul britanic Margaret Thacher pentru a obţine un rabat de la contribuţia la bugetul comunitar. După cinci ani de criză, "Maggie" a obţinut o victorie totală la 26 iunie 1984

- 2 iunie 1992: Tratatul de la Maastricht este respins prin referendum de Danemarca. După ce au
obţinut derogările dorite în privinţa euro, a apărării europene, justiţiei şi afacerilor europene, danezii au aprobat documentul, prin referendum, în 1993

- 16 martie 1999: demisie colectivă a Comisiei Europene, condusă de luxemburghezul Jacques Santer, în urma mai multor scandaluri de fraudă

- decembrie 2000: întruniţi la Nisa, liderii celor 15 state membre UE nu ajung decât la un acord minimal, în privinţa modului de funcţionare a instituţiilor europene după extinderea cu zece noi state

- 8 iunie 2001: Irlanda respinge cu o majoritate de 54% Tratatul de la Nisa; în urma unui al doilea referendum, în octombrie 2002, îl aprobă totuşi, după ce primeşte garanţii privind neutralitatea militară a ţării

- 29 mai/1 iunie 2005: Franţa, urmată la câteva zile de Olanda, respinge prin referendum, proiectul de Constituţie europeană.

Preşedintele PE: "Procesul de extindere a UE trebuie întrerupt"

Eşuarea referendumului din Irlanda a produs reacţii pe măsură. Astfel, preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Poettering, s-a pronunţat pentru întreruperea procesului de extindere a Uniunii Europene.

Într-un interviu acordat publicaţiei germane "Bild am Sonntag", Poettering a declarat că refuzul irlandezilor de a sprijini un document menit să asigure Uniunii mai multă democraţie şi viabilitate este regretabil. Rezultatul referendumului din Irlanda "a aruncat UE în criză", a spus preşedintele Parlamentului European.

În aceste condiţii, consideră politicianul german, "până când Tratatul privind reformarea UE nu va intra în vigoare, acceptarea de noi membri, cu excepţia Croaţiei, nu trebuie să aibă loc".

În cadrul apropiatului summit de vară al UE, guvernul Irlandei trebuie să formuleze propuneri privind ieşirea din această situaţie complicată. Potrivit lui Poettering, este necesar să fie întreprinse toate eforturile pentru ca Tratatul de la Lisabona să intre în vigoare înainte de alegerile pentru Parlamentul European, programate pentru iunie 2009.

Pentru aceasta, Tratatul trebuie să fie ratificat de toate statele UE. La ora actuală, documentul a fost aprobat oficial de 18 din cele 27 de ţări membre ale UE.

Refuzul irlandezilor de a sprijini un document menit să asigure Uniunii mai multă democraţie şi viabilitate este regretabil
Hans-Gert Poettering,
preşedintele PE