Europa, ameninţată de „furtuna perfectă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tensiunile din Orientul Mijlociu şi Coreea de Nord ar putea duce preţul petrolului la un nivel la fel de periculos ca şi criza datoriilor din zona euro.

Dacă preţul petrolului va depăşi 150 de dolari barilul, economiile multor state din Europa şi aşa fragilizate de criza datoriilor vor avea de suferit. Nici Statele Unite şi nici ţările emergente nu se vor simţi prea confortabil. Primele semne au apărut deja în Marea Britanie, unde consumatorii se confruntă deja cu „furtuna perfectă" după cum numea această „combinaţie" renumitul economist Nouriel Roubini: creşterea preţului la carburanţi, creşterea inflaţiei, a şomajului, iar economia dă semne de oboseală.

Acest risc este luat în serios de Banca Angliei. Guvernatorul Mervyn King a avertizat deja public că întreruperea furnizării de hidrocarburi din Iran şi Nigeria ar putea duce la creşterea inflaţiei. Economistul Andrew Goodwin susţine că, pentru Regatul Unit, creşterea preţului petrolului se află pe picior de egalitate ca gravitate cu criza datoriilor din zona euro. „Tensiunile politice din Orientul Mijlociu se agravează şi s-ar putea să ne confruntăm cu o nouă explozie a preţurilor", spune Goodwin, citat de cotidianul „The Telegraph".

Analiştii de la Ernst & Young au calculat că preţul petrolului ar putea ajunge la 150 de dolari pe baril în luna mai şi ar putea rămâne aşa până la sfârşitul anului 2013. În acest caz, inflaţia medie ar putea ajunge în Marea Britane la 3,7 puncte procentuale, cu mult peste ţinta Băncii Centrale de 2 la sută şi a Oficiului pentru prognoză, care o vedea undeva la 2,8 la sută. „Acest cocktail ar face viaţa foarte grea britanicilor", mai spune Goodwin. Pe acest fundal, perspectiva unei recesiuni trebuie luată în calcul. Iar aceasta va aduce cu sine o creştere a şomajului, susţin economiştii.

Preţul petrolului, calculat în euro, se află la cel mai ridicat nivel atins vreodată şi riscă să zdruncine peste aşteptări economia uniunii monetare, iar cele mai afectate sunt ţările vulnerabile din regiune, scrie şi Reuters. Estimările standard privind impactul preţului petrolului asupra economiei zonei euro sunt că o majorare de 10% a acestuia va încetini creşterea economică anuală cu circa 0,2 puncte procentuale, în următorii trei ani.

Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a apreciat săptămâna trecută că Uniunea Europeană, nu doar zona euro, este cea mai afectată dintre regiunile industrializate, urmând să plătească în acest an 500 de miliarde de dolari pentru petrol, în creştere cu 30 de miliarde de dolari faţă de 2011. Cotaţia petrolului era în creştere uşoară, ieri, în Asia, pe o piaţă îngrijorată de cererea în SUA, după cifrele deza­măgitoare privind ocuparea forţei de muncă, dar susţinută de temerile persistente cu privire la furnizarea de ţiţei iranian. Un baril de ţiţei „light sweet crude" cu livrare în mai s-a scumpit cu 24 de cenţi, până la 102,70 dolari. Petrolul Brent s-a apreciat cu 9 cenţi până la 122,76 dolari.

Statele membre, afectate în mod diferit

Preţul mare al petrolului afectează ţările în mod diferit. Carsten Brzeski, analist la ING, susţine că preţul mare al petrolului este o problemă importantă în Germania, dar nu a afectat încă încrederea populaţiei, în timp ce în ţările periferice situaţia este alta.„Oamenii din sudul continentului sunt deja strâmtoraţi din cauza scăderii valorii proprietăţilor imobiliare şi a preţurilor acţiunilor. Cotaţia mare a petrolului va fi unul dintre factorii care vor contribui mai degrabă la divergenţa decât la convergenţa zonei euro", spune Brzeski.

Economiştii arată că există o corelaţie negativă strânsă între preţul petrolului în euro şi creşterea economică din ţările periferice ale zonei euro. În teorie, ţările nordice ar trebui să aibă facturi mai mari la energie decât cele din sudul continentului, care au nevoie de carburant mai puţin pentru încălzire. Totuşi, măsurile de economisire a energiei, mai pronunţate în nordul Europei, compensează majorarea preţurilor, în timp ce europenii din sud nu sunt protejaţi de unele dintre cele mai mari preţuri la energie de pe continent.

Preţul petrolului se reflectă în inflaţie

Spaniolii şi irlandezii au plătit anul trecut cele mai mari preţuri la electricitate din Uniunea Europeană, după Malta şi Cipru, potrivit datelor Eurostat, în timp ce numai suedezii şi danezii plătesc mai mult pentru gaze decât portughezii. Toate aceste preţuri se reflectă în inflaţie. Excluzând ţările nou-intrate în zona euro, Portugalia are cea mai mare pondere a energiei în coşul de produse utilizat la măsurarea inflaţiei, ceea ce arată consumul mai mare de energie comparativ cu celelalte state din uniunea monetară.

Grecia are cea mai mare pondere pentru combustibilii lichizi, în timp ce carburanţii auto sunt componente importante pentru inflaţie în Portugalia şi Spania. Nu există o certitudine că preţul mare al petrolului va provoca o contracţie economică severă, dar creşterea cotaţiilor are loc în cel mai prost moment pentru o economie a zonei euro care se luptă cu recesiunea, povara măsurilor de austeritate bugetară şi condiţiile stricte de creditare, conchide Reuters.

Iranul nu este singurul vinovat

Deşi Iranul este arătat cu degetul pentru creşterea preţului la barilul de petrol, totuşi, o cantitate uriaşă din această hidrocarbură vine din alte regiuni, de la Marea Neagră până în Canada. Dar şi aici sunt probleme cu exploatarea. În Sudanul de Sud, Yemen şi Siria, extragerea ţiţeiului este sistată din cauza violenţelor. În zona Mării Negre, peste 100.000 de barili pe zi nu sunt exploataţi din cauza faptului că instalaţiile nu pot fi întreţinute corespunzător, dar şi pentru că în regiune exploatarea este mai dificilă, notează CNN. „Criza petrolului nu vine doar din Iran. Peste un milion de barili pe zi, care provin din alte regiuni, nu sunt exploataţi", spune Paul Horsnell,  reprezentant Barclays. Niciuna din aceste rezerve nu este extrem de mare, însă, împreună, ar putea satisface nevoile populaţiei globului timp de câteva luni.

Rezervele strategice, la bătaie

Guvernele din Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite au anunţat recent că discută o posibilă utilizare coordonată a rezervelor strategice naţionale de petrol pentru a împinge în jos preţurile , scrie „Le Monde". De altfel, preţul carburanţilor ar putea să influenţeze campaniile electorale din Franţa şi SUA.

Crizele precedente

- Ultimele trei recesiuni mondiale (înainte de 2008) au fost toate cauzate de un şoc geopolitic în Orientul Mijlociu, urmate de o creştere puternică a preţurilor la produsele petroliere.
- Războiul de Yom Kippur  din 1973 dintre Israel şi o coaliţie de state arabe condusă de Egipt şi Siria a dus la o „stagflaţie" mondială (recesiune combinată cu inflaţie) între 1974 şi 1975.
- Revoluţia iraniană din 1979 a adus acelaşi flagel între 1980 şi 1982.
- Invadarea Kuweitului de către Irak în vara lui 1990 a condus la recesiune mondială între 1990 şi 1991.
- Chiar şi recesiunea globală recentă, deşi declanşată de o criză financiară, a fost exacerbată de o explozie a preţurilor la petrol în 2008. Dacă ţiţeiul va ajunge la 150 de dolari pe baril în vara aceasta, atât economiile avansate, mari importatoare de hidrocarburi, cât şi pieţele emergente se vor confrunta cu recesiunea, susţin analiştii.

150
de dolari ar putea ajunge să coste barilul de petrol până în luna mai.

Racheta nord-coreeană pune lumea pe jar

Autorităţile nord-coreene au anunţat, ieri, că vor instala satelitul nord-coreean pe lansatorul aflat deja în poziţie, în nord-vestul ţării. O rachetă Unha-3 va încerca să instaleze pe orbită un satelit de observare în greutate de 100 de kilograme în perioada 12 - 16 aprilie.

Ryu Kum-Chol, directorul adjunct al Direcţiei pentru dezvoltare spaţială, a ţinut să asigure ţările vecine că a ales o traiectorie sigură. În plus, racheta este capabilă să se autodistrugă, în caz de necesitate. Armatele, Japoniei, Coreei de Sud şi Rusiei sunt pregătite să o intercepteze dacă aceasta va devia de la traiectorie.

În plus, companiile aeriene şi navele ţărilor vecine şi-au schimbat traseul pe perioada prevăzută pentru lansare. Comunitatea internaţională bănuieşte că în spatele acestei lansări Phenianul ascunde dezvoltarea programului său nuclear.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite