Eurobondurile, principalul subiect pe masa discuţiilor la summitul european

Liderii europeni vor explora căile prin care pot reabilita economiile ţărilor UE, iar problema eurobondurilor va domina summitul de miercuri, transmite Reuters.

Premierul spaniol Mariano Rajoy, a cărei ţară se află „în prima linie a crizei", se va întâlni cu nou-alesul preşedinte francez, Francois Hollande, la Paris, înainte de summitul de la Bruxelles, pentru a discuta poziţiile lor politice, ceea ce arată o schimbare marcantă faţă de tradiţionala axă franco-germană.

Înaintea summiturilor UE din ultimii doi ani, predecesorul lui Hollande, Nicolas Sarkozy, s-a întâlnit cu Angela Merkel, cancelarul german, pentru a stabili strategia, atrăgându-şi criticile altor lideri privind „dictatura"Paris - Berlin.

În această privinţă, alegerea lui Hollande pare a fi schimbat termenii dezbaterii, el cerând mai mult accent pe măsurile de creşetere economică. Acest lucru înseamnă un conflict cu Angela Merkel, care susţine creşterea economică, dar care are ca prim obiectiv austeritatea bugetară şi reformele structurale.

În primul său summit UE, Hollande s-a hotărât să ia poziţie privind eurobondurile şi idea de combinare a datoriilor eurozonei - în ciuda opoziţiei germane la această idee, dezbătută aprins timp de peste doi ani.

El va avea susţinere din partea premierului italian, Mario Monti, şi din partea preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, printre alţii. Dar Merkel nu dă niciun semn de renunţare la obiecţiile ei faţă de această propunere, despre care spune că poate fi discutată numai atunci când va exista mai multă uniune fiscală în Europa.

Olanda, Finlanda, Austria şi alte ţări mai mici ale UE o susţin în această poziţie. „Eurobondurile sunt o reţetă proastă, într-un moment prost, cu efecte secundare proaste", a declarat ministrul adjunct de Finanţe al Germaniei, Steffen Kampeter, poziţie exprimată şi de alţi oficiali germani.

Summitul de miercuri intenţionează să promoveze idea creării de joburi şi a creşterii economice înaintea unui alt summit ce va avea loc la sfârşitul lui iunie. Dar este clar că dezbaterea pe tema eurobondurilor şi a salvării băncilor va fi intensă, transmite Reuters.

„Plan de acţiune"

Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri economice, s-a declarat de partea acestui plan marţi, spunând că este vremea pentru un „plan de acţiune" care să stabilească paşii fiscali care să ducă la crearea obligaţiunilor emise de eurozonă în următorii ani. Iar Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a declarat că şefii de stat şi de guvern ar trebui să abandoneze tabuurile şi să se gândească la viitorul Europei şi la contextul economic.

„Nu e prea devreme să ne gândim la acest lucru şi să reflectăm la schimbări fundamentale privind uniunea economică şi monetară", afirmă el într-o scrisoare trimisă celor 27 de lideri europeni.
„În multe feluri, perspectiva progresului către un sistem mai integrat va creşte încrederea în euro şi în UE în general", a spus el.

Liderii vor discuta şi modalităţile de stabilizare a sistemului bancar. Spania este în dificultate, deoarece un mare număr din băncile sale au mari datorii create de împrumuturile excesive în timpul boomului imobiliar care a luat sfârşit, iar acest sector este acum în criză.
Cantitatea totală de datorii nerecuperabile este estimată la peste 180 de miliarde de euro iar eforturile de recapitalizare şi restructurare a băncilor afectate nu a fost suficient până acum. Una dintre propuneri este ca fondurile de salvare ale eurozonei, să poată fi folosirte direct pentru recapitalizarea băncilor şi nu pentru a acorda împrumuturi guvernelor care apoi să le folosească în acest fel.

„Obligaţiuni de proiecte"

Marţi, Parlamentul European a ajuns la un acord privind „obligaţiunile de proiect", instrumente susţinute de bugetul UE care pot fi folosite pentru finanţarea proiectelor privind energia, transportul şi telecomunicaţiile, ca şi investiţiile sectorului privat.
Un program pilot, care foloseste capital de la UE în valoare de 230 de milioane de euro, va funcţiona până în 2013 şi, dacă va avea succes, va crea noi investiţii în valoare de 4,6 miliarde de euro, potrivit oficialilor europeni.