VIDEO Estul trece pe extrema dreaptă

Analiştii se tem că Europa Centrală şi de Est a devenit un teren propice derapajelor. Ultranaţionalism, xenofobie, anti-semitism, revizionism. Marginalizate în urmă cu un deceniu, aceste idei revin cu succes în programele partidelor poltice.

Din Belgia până în Italia, trecând prin Ungaria, Slovacia, Olanda sau Bulgaria, partidele de extremă dreapta strâng tot mai multe procente. Aceste formaţiuni profită de nemulţumirile populaţiei, amplificate de criza economică, exacerbând naţionalismul, xenofobia şi ura faţă de alte etnii. Fenomenul e prezent în aproape toate statele UE, dovadă ultimele derapaje ale extremiştilor flamanzi în Belgia sau revenirea în forţă a Ligii Nordului în Italia, nu mai departe de luna trecută.

Citiţi şi:

România, în programul extremiştilor din Jobbik
Orban: „Am arătat lumii că e din nou bine să fii maghiar"

Cu toate acestea, fără a ignora ce se întâmplă în partea occidentală a UE, analiştii se arată mai îngrijoraţi de evoluţia partidelor de extremă dreapta din centrul şi estul Europei. Iar rezultatul primului tur de scrutin din Ungaria, ce a confirmat ascensiunea formaţiunii Jobbik (devenită a treia forţă politică a ţării) e considerat un semnal de rău augur pentru întreaga regiune.

Moştenire toxică

Născute pe rămăşiţele imperiilor succesive - de la cel romano-german, la cel austro-ungar -, statele Europei centrale sunt şi azi un mozaic etnic pestriţ. În loc să îmbogăţească patrimoniul social şi local, această moştenire devine, periodic, toxică. Minorităţile acuză majorităţile de asuprire, iar majorităţile se apără invocând aspiraţiile secesioniste ale minorităţilor. Iar ideile vehiculate în ultimul deceniu despre crearea unei Ungarii mari, a unei Serbii mari sau a unei Albanii mari, au provocat tensiuni, au degenerat în conflicte şi au complicat situaţia minorităţilor respective din statele vecine.

Ungaria, de pildă, a rămas singura ţară din Europa ce denunţă încă prevederile Tratatului de la Trianon. Periodic, cum s-a întâmplat şi în recenta campanie electorală, extrema maghiară promite revizuirea actului istoric şi „recuperarea", prin diverse metode (de la acordarea cetăţeniei, până la autonomie) a celor peste trei milioane de maghiari rămaşi în afara graniţelor ţării-mame, după Trianon.

Acum, însă, discursul electoral a fost îngroşat de Jobbik, partidul extremist, cu vederi antisemite şi xenofobe, al cărui orizont politic „este determinat nu de graniţele ţării, ci de cele ale naţiunii", după cum declară liderul său, Gabor Vona. Şi pentru că revizionismul e o chestiune mai delicată, Jobbik a demarat o operaţiune internă, de redare a Ungariei ungurilor, prin acţiunile contra ţiganilor ale Gărzii Maghiare.

Bâte şi cocktailuri Molotov

Mai multe ziare occidentale au analizat evoluţia naţionalismului ungar, din 1990, când au apărut primele graffiti cu „Nu alegeţi evrei", până azi, la raidurile cu bâte şi cocktailuri Molotov ale Gărzii Maghiare, în comunităţile de ţigani.

„Garda s-a angajat deschis împotriva evreilor şi ţiganilor şi face campanie pentru restaurarea Ungariei mari, revendicând teritorii ale României, Slovaciei şi Serbiei", scria recent „Die Tageszeitung". Iar „Financial Times" a atras atenţia asupra pericolului ca Viktor Orban, liderul FIDESZ, să cedeze retoricii Jobbik „în faţa căreia ar fi pălit şi un populist de ultra-dreapta ca Jorg Haider".

„Soluţia finală" pentru rromii din Cehia

În ţara vecină, Cehia, minoritatea vânată este cea rromă, Partidul Naţional (PN, de extremă dreapta) înmulţindu-şi manifestaţiile contra acestei etnii. Anul trecut, în ajunul alegerilor europarlamentare, această formaţiune a stârnit un val de indignare şi proteste, cu un clip electoral în care propunea "soluţia finală pentru rezolvarea problemei ţiganilor". Formula a fost consacrată de nazişti şi s-a referit la exterminarea evreilor, dar şi a ţiganilor, pe vremea celui de-al Treilea Reich. La concurenţă cu PN, în Cehia funcţionează şi Partidul Muncitoresc, care foloseşte acelaşi discurs xenofob şi radical.

Ingredientul creştin

În alte locuri din Europa, radicalii adoptă discursuri cu tentă antimusulmană, concentrându-se cu precădere împotriva integrării europene a turcilor. În Olanda, Partidul pentru Libertate (PVV) al deputatului populist Geert Wilders câştigă teren cu un discurs islamofob şi anti-imigranţi. În Austria, Partidul Libertăţilor (FPÖ) proclamă în mod deschis "Occidentul în mâinile creştinilor". Discursul naţionalist, cu tentă religioasă, e adoptat şi de Partidul România Mare, aflat în prezent în pierdere de viteză.

Chiar dacă are şi rădăcini istorice în anumite cazuri, explicaţia ascensiunii acestor partide şi a prizei lor la electorat trebuie căutată în actualitate, susţin analiştii. Politologul belgian Pascal Delwit spunea, recent, că atâta vreme cât „situaţia economică, financiară şi socială este complicată şi tensionată, ne putem aştepta la manifestaţii violente şi la un impact asupra comportamentelor electorale". Iar situaţia se complică în Europa de Est, unde "multe ţări ex-comuniste îşi văd economiile în regres după mai mulţi ani de înflorire".

„Chestiunea albaneză"

Naţionaliştii albanezi acreditează teza potrivit căreia naţiunea lor fost fărâmiţată în urma unei nedreptăţi istorice, petrecută la trasarea actualelor graniţe ale ţării.

Ideea unei Albanii mari a prins contur după dezmembrarea fostei Iugoslavii, alimentând conflictele interetnice în statele nou-apărute. Cel mai grav a avut loc în Macedonia, în 2001, când a fost nevoie de intervenţia NATO pentru a pune capăt revoltei armate a etnicilor albanezi (20% din totalul populaţiei).

Contrareacţii dure în Slovacia

Derapajele extremiştilor unguri nu sunt singulare în regiune. În Slovacia vecină, discursul Jobbik şi declaraţiile de susţinere a autonomiei minorităţii maghiare din această ţară sunt tot mai prezente. Comunitatea maghiară slovacă este masată în sudul ţării, la graniţa cu Ungaria, situaţie ce îngreunează orice tentativă a acesteia de a-şi promova identitatea culturală. Jan Slota, liderul Partidului Naţional Slovac, de extremă dreapta, agită continuu pericolul revizionist, iar premierul Robert Fico (stânga) nu se lasă mai prejos.

Guvernul de la Bratislava a adoptat mai multe măsuri, îndreptate evident împotriva minorităţii maghiare (10,5%, adică 570.000 de cetăţeni la o populaţie de 5.260.000). Astfel, în Slovacia este interzisă folosirea în administraţie a altei limbi decât cea oficială (potrivit legii adoptate în 2009), iar în spaţiile publice e obligatorie folosirea prioritară a limbii slovace, contravenienţii fiind pasibili de amenzi cuprinse între 100 şi 5.000 de euro.

Mai nou, pentru a întări sentimentele patriotice, naţionaliştii au propus ca imnul ţării să fie intonat la începutul orelor în toate şcolile, iar în fiecare clasă să fie arborat drapelul slovac. Demersul a atras criticile unor profesori, care au declarat că, în acest ritm, Bratislava ar putea deveni un fel de "Pfenian de la Dunăre".

Zid de separare

Rromii din unele localităţi slovace sunt separaţi de restul localnicilor prin ziduri de beton. În Slovacia, există circa 380.000 de rromi.

Protestele ţiganilor unguri împotriva extremismului maghiar manifestat de Garda Maghiară

Ţiganii din Cehia protestează împotriva violenţelor rasiale