Estonia trece la euro împotriva valului

Statul baltic adoptă moneda de la 1 ianuarie. Autorităţile au alimentat băncile şi populaţia cu euro. Fosta republică sovietică devine, sâmbătă, cea de-a 17-a ţară care adoptă moneda unică, chiar dacă zona euro nu traversează cea mai bună perioadă.

În timp ce criza financiară afectează economiile fragile din zona euro, Estonia, micul stat baltic cu 1,4 milioane de locuitori, este pregătită să adopte moneda europeană de la 1 ianuarie.

Guvernul de centru-dreapta al acestei ţări susţine că intrarea în selectul club european va da un nou impuls economiei estoniene. Autorităţile de la Talin sunt aproape gata cu pregătirile. Alimentarea în avans a băncilor şi a clienţilor lor cu bancnote şi monede euro s-a făcut de la 1 decembrie.

Citiţi şi:

Estonia intră în zona euro. Ce o aşteaptă?

Estonienii au putut să schimbe gratuit moneda naţională, coroana estonă, în euro. În bănci şi oficii poştale au fost puse în vânzare mini-kituri cu monede în euro, în valoare de 200 de coroane (12,79 euro), cu o faţă naţională estonă. Până la jumătatea acestei luni fuseseră vândute peste 380.000 de seturi.

Punctele slabe şi forte ale „tigrului baltic"

Estonia este cea de-a treia ţară ex-comunistă, după Slovenia, în 2007, şi Slovacia, în 2009, care adoptă moneda comună. Estonienii, care s-au alăturat UE în 2004, sunt favorabili înlocuirii monedei naţionale, coroana, cu euro, după ce, în 1992, au scăpat, după cinci decenii, de rubla sovietică.

Apreciat pentru disciplina bugetară pe care a dus-o înainte de criza globală, Executivul de la Talin susţine că moneda euro este un pas logic pentru o economie mică, dar deschisă lumii. Fondul Monetar Internaţional estimează că această trecere ar trebui să accelereze creşterea economică de la 0,15 la 1 la sută pe an, în următorii douăzeci de ani, spune ministrul estonian al Economiei, Juhan Parts, citat de „Le Figaro".

Supranumită „Tigrul Baltic" pentru trecerea rapidă de la o economie centralizată la una de piaţă şi pentru creşterea sa impresionantă, Estonia a încercat, încă din 2007, să treacă la euro, dar a ratat din cauza inflaţiei prea ridicate. După izbucnirea crizei, economia sa s-a contractat cu 14,1 la sută în 2009. Pentru anul acesta, PIB-ul Estoniei este aşteptat să crească cu 2,5 la sută, iar pentru 2011 cu 3,9 la sută.

În 2009, deficitul public s-a ridicat la 1,7% din PIB şi este de aşteptat să scadă la 1,3% în 2010, înainte de a creşte la 1,6% în 2011. Rezultatele economiei sunt impresionante chiar şi în comparaţie cu state membre mai mari din zona euro. Estonia va fi de departe ţara cea mai virtuoasă din cele şaptesprezece, dar şi cea mai săracă, cu un PIB pe cap de locuitor de doar 10.350 de euro.

Stabilitate monetară, dar preţuri mai mari

„Situaţia actuală indică în mod clar faptul că multe alte ţări din UE ar trebui să aibă politici riguroase, ca ale Estoniei", a declarat Andrus Saalik, şeful Departamentului de macroeconomie din cadrul Ministerul estonian al Finanţelor. Estonienii, al căror sprijin pentru euro a scăzut la 52%, potrivit unui sondaj din 21 decembrie, nu împărtăşesc acelaşi entuziasm precum conducătorii lor. Ei sunt îngrijoraţi,  în principal, de creşterea preţurilor.

Pentru Anti Poolamets, liderul unei mici mişcări antieuropene şi antieuro, aderarea la moneda comună reprezintă ce poate fi mai rău pentru Estonia. „Timp de 48 de ani cât am stat în zona rublei, puterea noastră de decizie a fost aproape de zero, şi va fi la fel şi în zona euro", se teme el.

Premierul Andrus Ansip insistă asupra faptului că aderarea la euro „va aduce stabilitate şi va pune capăt speculaţiilor cu coroana estoniană. „Estonia va avea o monedă recunoscută pe plan internaţional. Noi nu mai trebuie să justificăm valoarea sa" susţine Andrews Soosaar, un om de afaceri, de 54 de ani.

Dar există şi sceptici. Liiv Kutt, un fost profesor, de 70 de ani, nu-i împărtăşeşte opinia: „Am observat că preţurile au crescut şi cred că vor creşte şi mai mult atunci când euro îşi va intra în drepturi. Eu nu înţeleg nevoia de schimbare" spune el. Economistul Maris Lauri spune că trecerea la euro va fi şi în beneficiul estonienilor, dintre care mulţi au credite în euro.

Statele sceptice

Va da oare Estonia încredere celorlalte state candidate la euro, care au devenit mai circumspecte după criza europeană? Polonia, singura ţară din Europa de est care a scăpat de recesiune, a anunţat că şi-a amânat ţinta de trecere la moneda euro, din 2012 în 2015.

Şi-a amânat aderarea la euro şi Cehia. Împreună, cele 17 ţări din zona euro cu cei aproximativ 330 milioane de locuitori reprezintă un important punct economic şi comercial. Produsul Intern Brut (PIB) din zona euro a ajuns la 8.956 miliarde de euro anul trecut, conform statisticilor Eurostat. Acesta este mai mic decât al SUA, dar mult mai mare decât cel al Chinei sau al Japoniei.

„Intruşii"

Neoficial, din zona euro pot fi considerate ca făcând parte şi terţe ţări care au adoptat moneda, cum ar fi Muntenegru şi Kosovo. Alte trei microstate europene - Monaco, San Marino şi Vatican - au încheiat acorduri cu UE pentru a folosi euro ca monedă oficială, cu toate că nu sunt reprezentate în Consiliul de Administraţie al Băncii Centrale Europene.

Estonia şi zona euro în cifre

1,34  milioane de locuitori - populaţia Estoniei, faţă de 330 de milioane de locuitori în întreaga zonă euro.

14 miliarde de euro - pIB-ul din 2010 al Estoniei. Cumulat, după aderarea acestei ţări, zona euro va avea un PIB de 9.158 de miliarde
de euro.

8% datoria din 2010 (ca procent din PIB) a Estoniei, faţă de 84,1% - media datoriei în zona euro.

Alte şapte candidate pentru zona euro

Lansarea campaniei euro în Estonia: de la stânga, președintele BCE, Jean-Claude Trichet, guvernatorul Băncii Centrale Estoniene, Andres Lipstok, comisarul european pentru Afaceri Monetare, Olli Rehner, și ministrul de Finanţe estonian, Jurgen Ligi Foto: Reuters

După Estonia, alte şapte state membre ale UE sunt înscrise şi aşteaptă să se alăture zone euro : Letonia, Lituania, România, Bulgaria, Cehia, Ungaria şi Polonia.

Toate aceste candidate vin de după Cortina de fier sovietică, iar pentru liderii acestor state adoptarea monedei euro, în ciuda crizei actuale , va însemna consacrarea procesului de integrare europeană realizat în două decenii, dublat de o stabilitate economică. Entuziasmul elitelor este de obicei temperat de teama populaţiei de creştere a preţurilor.

Următoarea - Letonia

Cel de-al 18-lea membru al zonei euro, după Estonia, ar trebui să fie vecina sa baltică Letonia. Riga vizează 1 ianuarie 2014 ca dată de aderare. Cea de-a treia baltică, Lituania, ar fi trebuit să fie prima integrată în zona euro, încă din 2007. Comisia Europeană a fost însă intransigentă cu criteriile de aderare şi Vilniusul a ratat pentru un exces de inflaţie de doar 0,1 la sută.

Deficitul său public, de 8 la sută din PIB în 2010, a descalificat Lituania pe ultima sută de metri. Lituanienii nu au anunţat o nouă dată de aderare oficială, dar se vorbeşte de 2014.

România, care ar putea îndeplini criteriile de aderare în 2012, potrivit previziunilor Bruxelles-ului, şi-a propus ca dată 1 ianuarie 2015. Alte patru candidate nu au comunicat oficial Comisiei Europene data aderării, dar Bulgaria speră să se alăture euro în 2013, în timp ce Ungaria evocă 2014.

Cehia are o ţintă şi mai îndelungată, 2017. Polonia, singura ţară din Europa de est care a scăpat de recesiune a anunţat că şi-a amânat ţinta de trecere la moneda euro din 2012, în 2015.