Adevarul.ro

Erupţia vulcanului din Islanda poate provoca o uşoară încălzire a atmosferei, a avertizat luni un expert suedez pe probleme climatice, scrie publicaţia People's Daily, care citează agenţia de presă chineză Xinhua.

Fred Goldberg, fost profesor al Universităţii Royal Technology din Suedia, este autorul unei lucrări care se concentrează în special pe legătura dintre vulcanul Pinatubo (vulcan activ, situat în Insulele Filipine, care a erupt la 12 iunie 1991, provocând o creştere a presiunii atmosferice) şi fenomenul încălzirii globale.

Potrivit cercetătorului suedez, erupţia vulcanului din Islanda nu este la fel de puternică ca cea a vulcanului Pinatubo din 1991, iar cenuşa vulcanică nu ajunge în stratosferă, ci rămâne în troposferă la o înălţime de 5.000-10.000 de metri.

Lumina solară încălzeşte particulele de cenuşă vulcanică, care, la rândul lor, vor încălzi aerul din preajma lor, astfel producându-se o uşoară încălzire a atmosferei, informează Goldberg.

Cercetătorul suedez este de părere că principala cauză a erupţiei vulcanului Eyjafjallajokull este faptul că Islanda este situată pe două plăci tectonice care se distanţează.

Crusta Pământului se subţiază, astfel, iar presiunea interioară trece de crustă şi produce o erupţie, explică omul de ştiinţă.

Oamenii de ştiinţă adună din ce în ce mai multe dovezi care atestă că un factor al acestui fenomen ar putea fi puternica activitate a vânturilor solare, care afectează crusta Pământului, iniţiind, astfel, o erupţie. Chiar înainte de erupţia din Islanda, Soarele a început să aibă cea mai puternică activitate manifestată în ultimii ani, a adăugat Goldberg, potrivit People's Daily.

Seismologii din Islanda pot măsura presiunea şi pot observa că aceasta se află în scădere, ceea ce înseamnă că erupţia vulcanului se va încheia în scurt timp. Dar, nu se ştie niciodată, a mai spus expertul suedez.

Acesta este de părere că motoarele avioanele pot fi sever afectate atunci când aparatele zboară prin cenuşa vulcanică.

Dat fiind faptul că erupţia are loc pe suprafaţa gheţii, se formează un puternic nor de vapori de apă. Iar gheaţa răceşte aceste particule, transformându-le în particule asemănătoare sticlei, care pot afecta grav motoarele aparatelor de zbor, explică expertul suedez.