Un eveniment sângeros precum cel de joi seară era de neconceput pe vremea fostului lider.
La un an după revoluţia care a dus la răsturnarea dictaturii lui Hosni Mubarak - nu fără preţul a sute de vieţi omeneşti - situaţia din Egipt nu este nici pe departe cea sperată de populaţie şi de marile puteri. Egiptenii au luptat anul trecut pentru libertate, năzuind la un trai mai bun după căderea dictaturii. Occidentul a sperat că ţara va rămâne un factor de stabilitate în regiune, un aliat al Statelor Unite şi un vecin bun pentru Israel.
Islamismul politic decide Constituţia
Însă la primele alegeri libere post-Mubarak, egiptenii au votat pentru Fraţii Musulmani, o formaţiune islamistă şi pentru partidele fundamentaliste salafiste - care deţin controlul a 70% din Legislativul de la Cairo. Rezultatul scrutinului a reprezentat sfârşitul revoluţiei seculare şi un puternic semnal de alarmă pentru Vest. Islamul politic are un cuvânt de spus în adoptarea Constituţiei - cel mai probabil inspirată din sharia - şi în alegerea noului preşedinte al Egiptului. Anul ce a urmat prăbuşirii lui Mubarak în februarie 2011 i-a dezamăgit şi pe tinerii egipteni, care potrivit „The Epoche Times" consideră că, în esenţă, nimic nu s-a schimbat în plan socio-politic în ţara lor.
Regim militar, criză alimentară
Regimul militar care a condus Egiptul după lovitura de stat a lui Gamal Abdel Nasser din 1952 e încă la conducere. Structura instituţiilor e aproape neschimbată. Protestele faţă de dictatura militară nu au dat niciun rezultat. Analiştii notează că nici traiul egiptenilor nu este mai bun după prăbuşirea lui Mubarak, viaţa de zi cu zi fiind marcată de lipsa alimentelor de bază şi de creşterea infracţionalităţii.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza