Egiptenii sunt furioşi că li s-a furat revoluţia
0Incertitudine politică în Egipt, unde protestele continuă la Cairo şi în alte oraşe. Consiliul Suprem al Forţelor Armate a acceptat formarea unui guvern de salvare naţională şi urgentarea alegerilor. Noi violenţe au izbucnit, ieri, în jurul Pieţei Tahrir din Cairo, chiar dacă luni seară guvernul civil al Egiptului şi-a oferit demisia autorităţilor militare care conduc ţara.
Cel puţin 30 de persoane au fost rănite în ciocnirile dintre forţele de securitate şi protestatari, în centrul capitalei egiptene . Violenţele de ieri marchează a patra zi consecutivă de confruntări între forţele de securitate şi manifestanţi, care au loc cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din 28 noiembrie. Bilanţul după patru zile de proteste este de peste 30 de morţi şi aproape 1.800 de răniţi.
Cabinetul egiptean şi-a înaintat demisia Consiliului Suprem al Forţelor Armate în urma violenţelor care amintesc de cele ce au marcat revolta împotriva lui Hosni Mubarak, la începutul acestui an. Ministrul Justiţiei, Mohamed Abdelaziz al-Juindy, a explicat că gestul de a părăsi guvernul a fost motivat de împotrivirea faţă de folosirea forţei asupra demonstranţilor. „Am demisionat din cauza evenimentelor din Piaţa Tahrir, pentru că îmi asum responsabilitatea politică", a spus al-Juindy.
Medicii tratează răniţii în stradă
Conducerea militară a ţării a acceptat demisia în masă a guvernului la scurt timp după ce Biroul prim-ministrului a anunţat că şi-a depus demisia, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Suprem al Forţelor Armate.
Guvern de salvare naţională
Conducătorii militari egipteni au convenit asupra formării unui guvern de salvare naţională, precum şi să accelereze procesul către alegerile prezidenţiale, relatează BBC. Delegaţii de la reuniunea de criză dintre grupurile politice şi armată au spus că alegerile parlamentare de săptămâna viitoare vor merge înainte după cum era programat. Alegerile prezidenţiale vor avea loc până la sfârşitul lui iunie 2012, cerere-cheie a protestatarilor.
Consiliul a fost criticat şi de Amnesty International, într-un raport publicat recent, în care acuză armata că a „sufoca" revoluţia din ianuarie. Organizaţia susţine că autoritatea nu şi-a respectat promisiunile. În plus, unele încălcări ale drepturilor omului comise după preluarea puterii sunt mai grave decât în timpul regimului fostului preşedinte, Hosni Mubarak. Puterea militară a înrăutăţit situaţia în domeniul justiţiei, mai susţine Amnesty International, dovedind cu date concludente că 12.000 de civili au fost judecaţi în tribunale militare, în ultimele nouă luni, în special pentru „violenţe minore" sau pentru „ultraj împotriva armatei". Amnesty International le mai cere autorităţilor egiptene să ancheteze serios şi în deplină transparenţă încălcarea drepturilor omului şi abolirea legii privind starea de urgenţă.
Manifestanţii ripostează cu cockteiluri molotov
Fraţii Musulmani stau deoparte
Mişcarea Fraţii Musulmani din Egipt, forţa politică cel mai bine organizată din ţară, a anunţat că nu va participa la protestele din Piaţa Tahrir din Cairo împotriva puterii militare. Mai mult, organizaţia a anunţat că va lua parte la întâlnirea convocată de Consiliul militar.
Partidul libertăţii şi al justiţiei, care provine din Mişcarea Fraţii Musulmani, a anunţat că această decizie vine în urma „preocupării de a nu implica poporul în noi confruntări sângeroase cu părţi care vor mai multe tensiuni", conform unui comunicat postat luni seara pe site-ul partidului.
Partidul libertăţii şi al justiţiei a făcut apel la Consiliul Suprem al Forţelor Armate (CSFA) să îi judece pe autorii „crimelor oribile" ce au fost comise şi să oprească „vărsarea de sânge".
Fondată în 1928 şi apoi interzisă în 1954, Mişcarea Fraţii Musulmani a fost tolerată în timpul regimului Mubarak, fiind în acelaşi timp ţinta campaniilor de arestări. După revolta împotriva regimului, a format un partid politic legal, Partidul libertăţii şi al justiţiei, pentru a putea participa la alegeri.
Străzile arată ca în timpul Intifadei
Sărăcia, bomba cu ceas
Hisham Qasim, publicist şi activist pentru drepturile omului, susţine, citat de CNN, că „Egiptul nu îşi mai poate permite alte revolte în condiţiile în care economia sa este slăbită şi compromisă şi se luptă din răsputeri să rămână pe linia de plutire". Turismul, cândva cea mai înfloritoare activitate a ţării, încearcă încă să supravieţuiască în timp ce rata şomajului se menţine foarte ridicată. „Sărăcia este de fapt bomba cu ceas a Egiptului", spune Qasim.
"Am demisionat din cauza evenimentelor din Piaţa Tahrir, pentru că îmi asum responsabilitatea politică."
Mohamed al-Juindy
ministrul Justiţiei
Traseele turistice, schimbate
În urma ciocnirilor care au loc în ultimele zile în Cairo, asociaţia tour-operatorilor din turism au schimbat rutele excursiilor pentru turiştii străini care vor să viziteze obiective din centrul capitalei, în special muzeele. Asociaţia, care reuneşte 80 de tour-operatori, a specificat că în apropierea piramidelor situaţia este „normală" şi vizitele sunt posibile. Linişte este şi în staţiunile de la Marea Roşie şi în zona Aswan-Luxor. Croazierele pe Nil sunt şi ele menţinute. Turiştii sunt sfătuiţi să fie precauţi în Alexandria şi Port Said.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
