Egipt: de la revoluţie la război civil

Un om a murit şi 500 au fost răniţi în confruntările violente dintre opozanţii preşedintelui Mubarak şi susţinătorii acestuia. Armata egipteană a fost nevoită să intervină ieri-seară cu focuri de avertisment, gaze lacrimogene şi tunuri de apă în centrul oraşului Cairo.

Urmăriţi imagini LIVE aici

Egiptenii care cereau demisia preşedintelui au primit cu urale intervenţia armatei. Unii dintre ei s-au urcat pe tancuri strigând „armata şi poporul merg mână în mână". Prezenţa militarilor nu a reuşit să calmeze însă mulţimea furioasă care timp de mai multe ore a incendiat maşini şi cauciucuri. Demonstranţii au aruncat cu cocktailuri Molotov chiar şi în curtea Muzeului Egiptean, care adăposteşte o serie de exponate valoroase ale Egiptului antic, provocând un incendiu. Presa internaţională, care a refăcut filmul evenimentelor de ieri, relatează că violenţele au izbucnit în momentul în care persoane pe cai şi cămile au pătruns în Piaţa Tahrir din Cairo, lovindu-i cu bastoane şi biciuri pe protestatarii antiguvernamentali adunaţi acolo.

Imagini de la violenţele din Egipt

Instigatori din poliţie

Mulţimea furioasă a reuşit să-i dea jos pe unii dintre agresori, despre care ulterior s-a aflat că erau poliţişti îmbrăcaţi în civil care aveau misiunea de a instiga la violenţă manifestanţii care cereau demisia preşedintelui Hosni Mubarak şi pe cei care făceau apel la liderul egiptean să nu renunţe la funcţie. De la pumni, manifestanţii au trecut uşor la bătaia cu pietre şi diverse alte obiecte care ­le-au căzut la-ndemână. Imaginile au arătat cum din mulţime au fost scoşi mai mulţi oameni cu răni în zona capului.

Retragere, dar nu acum

Sute de protestatari au fost răniţi în violenţele din capitala egipteană Foto: Agerpres

Confruntările s-au soldat cu morţi, sute de răniţi, jurnalişti agresaţi şi arestaţi (şi jurnaliştii de la TVR au fost reţinuţi temporar de civili şi ameninţaţi cu cuţitul). Violenţele vin după ce, marţi seara, preşedintele Mubarak a anunţat, ­într-un discurs solemn, că nu va mai candida la alegerile prezidenţiale din luna septembrie, dar că nici nu va renunţa imediat la funcţie. Mubarak a declarat că va rămâne la şefia Egiptului încă opt luni de aici înainte pentru a pregăti predarea puterii prin reforme care permit înscrierea în cursa electorală a mai multor candidaţi din partea opoziţiei şi limitarea mandatelor. „Am petrecut destul timp pentru a servi Egiptul şi poporul său. Nu am cerut niciodată puterea",le-a transmis el manifestanţilor antiguvernamentali. Liderul de la Cairo a adăugat pe un ton vehement că nu va fugi din ţară: „Egiptul este ţara mea, am trăit aici, am luptat pentru ea şi voi muri aici".

„Istoria mă va judeca"

Amintind de declaraţiile mareşalului Ion Antonescu înainte de a fi executat la 1 iunie 1946, liderul egiptean a afirmat că doar „istoria îl va judeca". ­Mulţimea n-a părut impresionată. „Pleacă! Pleacă!", au strigat miile de protestatari. ­Mulţi dintre egipteni consideră că Mubarak trage de timp pentru a-i preda ştafeta fiului său mai mare, Gamal, şi pentru a-şi impune oamenii în funcţii-cheie. Protestatarii nu renunţă însă. „Preşedintele este extrem de încăpăţânat, dar noi suntem mai încăpăţânaţi ca el. Nu vom părăsi Piaţa Tahrir până când nu va pleca Mubarak de la putere", s-a auzit din mijlocul mulţimii. „Mesajul vostru a fost primit... cererile voastre sunt cunoscute. Suntem aici să apărăm ţara pentru voi... nu cu violenţă, ci cu dragostea pe care o purtăm Egiptului", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului Apărării din Egipt, Ismail Etman.

Soarta lui Ceauşescu!

„Este timpul să ne întoarcem la normalitate", a adăugat acesta. Armata i-a transmis preşedintelui Mubarak un mesaj subtil, când a anunţat că nu va acţiona împotriva protestatarilor, susţine Muhammad Warsi, un chirurg prezent la protestele de la Cairo şi citat de „The Guardian". „Armata îi transmite lui Mubarak:  ­«Te-am iubit acum 30 de ani. Nu vrem să te umilim. Nu vrem să sfârşeşti ca Ceauşescu. Pleacă în pace", a comentat Wasi.

La un kilometru de Piaţa Tahrir au apărut susţinători ai preşedintelui care purtau banderole pe scria. „DA lui Mubarak, pentru protejarea stabilităţii" şi „Cei care iubesc Egiptul nu-l fac să se prăbuşească". Câţiva dintre susţinătorii lui Mubarak spun că au fost obligaţi de poliţie să iasă în stradă.

Dictatură militară

Ce va urma este dificil de spus. Liderii organizaţiei islamiste „Fraţii Musulmani" cer demisia imediată a dictatorului. Liderul opoziţiei, Mohamed ElBaradei, spune că nu e interesat de funcţii de conducere. Câştigată în urma protestelor, violenţelor şi jocurilor politice iese deocamdată armata egipteană. Iar analiştii se întreabă dacă nu cumva Egiptul se îndreaptă spre o dictatură militară.

Convorbire telefonică între Obama şi Mubarak

Preşedintele american Barack Obama a vorbit la telefon cu omologul egiptean. În cele 30 de minute cât a durat convorbirea, liderul american i-a transmis lui Hosni Mubarak că trebuie să înceapă „acum" tranziţia paşnică şi calmă. Obama le-a transmis şi protestatarilor că SUA „le-au auzit vocea".

Hosni Mubarak, dictatorul bătrân şi bolnav

Liderul egiptean, Hosni Mubarak, ţine cu dinţii de putere

Urât de poporul care l-a idolatrizat şi părăsit de liderii lumii, cărora le-a fost aliat. La 82 de ani, bolnav de cancer la esofag, preşedintele Hosni Mubarak este singur. Liderul care a condus cu mână de fier Egiptul timp de 30 de ani e acum huiduit de milioane de oameni. În urmă cu doar un an şi jumătate, cota sa de popularitate a atins punctul culminant. Atunci murise nepotul său în vârstă de 12 ani din cauza unei hemoragii.

Talentat la fotbal

Fost pilot şi general al forţelor armate aeriene, liderul egiptean s-a remarcat mereu prin modul hotărât în care a acţionat. Tentativa sa de a reforma Egiptul impunând valorile democraţiei a dat greş, amintesc jurnaliştii de la AP. Ajuns la şefia statului în 1981, în locul democraţiei, Mubarak a impus un regim autoritar care, combinat cu sărăcia şi corupţia la nivel înalt, a stârnit furia mulţimilor.

Tânărul serios şi talentat la fotbal a devenit un pilot de vânătoare remarcabil şi a făcut carieră în armată. În 1975 a devenit vicepreşedinte al Egiptului. Iar în 1981 era la doar câţiva metri depărtare de preşedintele Anwar al-Sadat când acesta a fost asasinat. A devenit curând preşedintele Egiptului menţinând politica externă echilibrată impusă de Sadat. Acordul de pace cu Israelul încheiat de Egipt în 1979 a rezistat celor două Războaie din Liban, Intifadelor palestiniene şi blocajului procesului de pace în Orient.

Statul poliţienesc pe care l-a menţinut trei decenii a umplut închisorile egiptene cu deţinuţi politici. Mubarak, căsătorit cu Suzanne - pe jumătate britanică - cu care are doi fii, a ţinut secrete problemele sale de sănătate. Diagnosticat anul trecut cu cancer la esofag, liderului egiptean i-au fost extirpate vezica biliară şi o excrescenţă pe intestinul subţire despre care se vehiculează că este doar rezultatul unei metastaze.

Un prieten al României

Hosni Mubarak s-a întâlnit cu trei dintre preşedinţii României. În 1977, Mubarak a venit în vizită oficială la Bucureşti, în calitate de vicepreşedinte, şi s-a întâlnit cu Nicolae Ceauşescu. Cei doi s-au mai întâlnit 11 ani mai târziu, la Cairo. După Revoluţie, în 2002, Ion Iliescu a efectuat şi el o vizită oficială la Cairo, unde l-a întâlnit pe liderul egiptean. Şi preşedintele Băsescu a avut o întrevedere cu Mubarak în 2007, în care a discutat despre situaţia din Orientul Mijlociu şi schimburi comerciale între cele două ţări.